Care este cel mai vechi cuvânt scris în limba română? Curioasa legătură cu o turmă de porci

Care este cel mai vechi cuvânt scris în limba română? Marile descoperiri se fac, uneori, și cu ajutorul norocului, al întâmplării. Este și cazul ulciorului din secolul X găsit la Capidava, a cărui poveste include o curioasă coincidență de nume, dar și o turmă de porci.

Care este cel mai vechi cuvânt scris în limba română? Curioasa legătură cu o turmă de porci

Unele descoperiri arheologice sunt rodul întâmplării sau al norocului. Așa este și cazul găsirii unui vas de ceramică, pe locul fostei cetățăți dacice, ulterior castru roman, Capidava.

Locul aflat pe malul Dunării a fost scos la iveală de arheologi la începutul anilor 1900. Aceasta era zona unde trăiau cei mai vechi dobrogeni: dicienii.

Capidava se găseşte la 86 kilometri de Constanţa spre Cernavodă, aproape de Topalu, unde se află singurul muzeu rural de artă cu capodopere ale patrimoniului naţional..

Cu toții am învățat în școală că „Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung”, de la anul 1521 este cel mai vechi document păstrat, scris în limba română, chiar dacă autorul ei a folosit litere chirilice.

Dar, în 1967, o poveste curioasă, aproape stranie, a dus la descoperirea la Capidava a unui vas ceramic care conţine o inscripţie considerată prima atestare scrisă a limbii române.

Șirul de „coincidențe” și de hazard au implicat același prenume al celor implicați în descoperire, dar și... porcii, care vor fi avut un rol esențial în odiseea vasului.

Povestea ulciorului este relatată detaliat de arheologi pe site-ul capodopere2019.ro, creat de Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR).

Spre finalul verii anului 1967, situl de la Capidava tocmai fusese săpat de o echipă de arheologi condusă de Petre Diaconu. Rețineți prenumele acesta, veți vedea de ce.

Citește și: Cine a fost ultimul călău din Țările Române? Prima victimă a fost chiar partenerul său de fărădelegi

După ce arheologii și-au strâns tabăra și au plecat, turmele de porci ale sătenilor au pătruns pe teren scurmând după mâncare. 

O scroafă a râmat pământul, solul s-a surpat, iar un ulcior s-a rostogolit spre malul Dunării, aşezându-se în calea ţăranului - atenție la prenume - Petre, originar din Topalu, care cutreiera malul Dunării alături de alt sătean.

Oamenii au luat ulciorul şi s-au dus la Constanţa, la Muzeul de Arheologie, unde au povestit cum au găsit vasul pe care l-au predat specialiştilor.

Vasul descoperit la Capidava - Foto: capodopere2019.ro/Marius Amarie

„În dreptul cetăţii romane de la Capidava, sub malul surpat, ei au găsit un urcior aproape complet, din care lipseau doar toartele şi o mare parte a gâtului“, povestesc istoricii. 

Arheologul care a publicat descoperirea întâmplătoare în publicația „Pontica”, nr 3 din 1970, Adrian Rădulescu, menţionează sec aceste lucruri, fără a devoala toată povestea. Oricum, Rădulescu era aproape convins că era vorba de un fals.

Dar povestea poate fi aflată din autobiografia arheologului Petre Diaconu, citată în parte pe site-ul menționat.

Acesta relatează exact întâmplările care au dus la descoperirea vasului, ce a fost datat ca fiind din secolul al X-lea - pe care era scris cuvântul - ați ghicit - PETRE. 

Citește și: Unde s-ar afla mormântul lui Decebal? Ce s-a întâmplat cu capul marelui rege al dacilor?

„Prin anii ’60, după ce mi-am încheiat îndatoririle arheologice la Capidava, a venit în urma mea o scroafă şi a început să râme tocmai în sectorul părăsit de mine. Şi, peste ce-a dat? Peste un ulcior de lut modelat în secolul X, pe umerii căruia olarul s’a semnat în pasta crudă cu caractere greceşti.

Olarul din secolul X se numea PETRE, exact aşa cum mă numesc şi eu. Scroafa de la Capidava descoperise în sectorul abandonat de mine cel mai vechi document epigrafic de limbă română de până acum, reprezentat de numele de Petre“, scrie în autobiografia sa arheologul Petre Diaconu, citat de specialiştii MNIR. 

Deci, un șir de trei oameni cu prenumele Petre și o turmă de porci au dus la găsirea vasului pe care era inscripționat cel mai vechi cuvânt  în limba română cunoscut până acum.

E drep, olarul din vechime scrisese acel nume în greaca veche, dar cu greșeli de ortografie, ceea ce arată că folosea acea limbă, dar era un om simplu, fără mari cunoștințe gramaticale.

Sigur, meşterul ar fi putut fi şi slav, dar atunci s-ar fi semnat Petar sau Piotr, nu Petre, care aduce o rezonanță inconfundabilă, specifică doar numelor româneşti, mai afirmă experții.

Vasul fusese realizat în vechea tradiție romană, arheologii ajungând la concluzia că aparţine însă, cu destulă probabilitate, secolului X, mai exact celei de a două jumătăţi a acestuia.

Garnizoana romană fusese retrasă de la cetatea Capidava la începutul veacului VII, când Imperiul romano-bizantin şi-a abandonat provinciile balcanice în mâinile barbarilor.

Pe locul garnizoanei s-au aşezat locuitori paşnici, ce trăiau în bordeie modeste, sub autoritate bulgară. Odată cu prăbuşirea Primului Ţarat bulgar, după 971, zona a reintrat sub autoritate bizantină.

Acesta este contextul în care vasul a fost produs, fiindcă detaliile tehnice sugerează o replică locală a unor produse de lux ale epocii. 

Ulciorul, chiar dacă este spart, se păstrează pe o înălţime de 29 cm, având un diametru maxim de 22 cm şi un diametru la bază de 11,5 cm.

Cetatea Capidava, de pe malul Dunării - Foto: Facebook/Cetatea Capidava

„Pasta ceramică este nisipoasă, de bună calitate, corect arsă (totuşi, un mic segment inferior are o deformare de uscare sau de coacere); vasul a suferit o ardere secundară (deci după finalizarea producerii sale, posibil într-un incendiu), nu foarte gravă dar pe majoritatea corpului, dând iluzia unei culori cenuşiu-închis, însă culoarea originară era brun-roşcat”, mai menționează specialiștii pe site-ul citat.

Citește și: Ce mâncau dacii? Ei ar fi inventat pastrama. Rețetă de tochitură strămoșească

O altă latură curioasă a descoperirii este și legătura arheologului Petre Diaconu cu porcii. El era născut în 1924, într-un sat numit Porceşti/Porceni, de lângă Silistra, şi care administrativ a aparţinut, pe rând, de comunele Cocina şi Doimuşlar (însemnând Porceşti/Purcăreni).

„Ciudat şi, totdeodată, pitoresc, nu?“, se întreba retoric Diaconu, în autobiografia citată de sursa menționată, care spune că porcul este talismanul său de arheolog, copilăria sa fiind marcată de pierderea turmei de porci a familiei, vândute de bunic.

Soarta a vrut ca porcii să revină în viața sa, conducându-l pțnă la urmă la cea mai importantă descoperire din cariera de arheolog: vasul pe care este gravat primul cuvânt scris în limba română. Adică, propriul prenume, Petre.

Uneori, așa se scrie istoria, în general, dar și cea a descoperirilor arheologice majore.