Prima lege fundamentală a României s-a inspirat după modelul belgian și a fost considerată ca fiind liberală, după standardele acelor vremuri. Iată câteva din principalele sale prevederi: Art. 1. Principatele Unite Române constitue un singur Stat indivizibil, sub denumire de România. Art. 13. Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit decât în cazurile prevăzute de legi și după formele prevăzute de ea. Nimeni nu poate fi oprit sau arestat afară de cazul de vina veghiată, decât în puterea unui mandat judecătoresc motivat și care trebue să-i fie comunicat la momentul arestării sau cel mult în 24 ore după arestațiune. Art. 19. Proprietatea de orice natură, precum și toate creanțele asupra Statului, sunt sacre și neviolabile. Nimeni nu pote fi espropriat decât pentru causa de utilitate publică legalmentate, constatată, și după o dreaptă și prealabilă despăgubire. Prin causa de utilitate publică urmează a se înțelege numai comunicațiunea și salubritatea publică, precum și lucrările de aperarea terei. Art. 109. Nici un imposit al Statului, nu se poate stabili și percepe decât numai în puterea unei legi. Primul articol era un răspuns la faptul că Marile Puteri nu erau pe deplin de acord cu unirea principatelor. Această Constituție a fost în vigoare până în 1923.
America își declară independența
4 iulie 1776: Cele 13 colonii ale Marii Britanii din America de Nord și-au proclamat independența, adoptând o declarație prin care au rupt legăturile cu Regatul. 11 ani mai târziu, în 1787, a fost adoptată Constituția SUA, în vigoare până astăzi, care a proclamat statul federal și a introdus sistemul prezidențial de guvernământ. Primul președinte american a fost George Washington.
Einstein publică „Teoria relativității“
30 iunie 1905: La doar 26 de ani, Albert Einstein publică lucrarea „Asupra electrodinamicii corpurilor în mișcare“, care avea să fie cunoscută mai târziu drept „Teoria relativității restrânse“. Teoria sa s-a bazat pe două postulate: principiul relativității și principiul invariabilității vitezei luminii. În 1921, primește Premiul Nobel pentru Fizică.
Ștefan cel Mare devine sfânt
2 iulie 1992: În 1992, a fost canonizat, la Putna, voievodul moldovean Ștefan cel Mare, cu cea mai lungă domnie, de 47 de ani, din epoca medievală a Țărilor Române. A ctitorit 44 de biserici și mănăstiri - tradiția spune că, după fiecare victorie, clădea un lăcaș de cult. A avut trei soții și cel puțin șapte copii. Tot în 1992, a fost canonizat și Constantin Brâncoveanu, decapitat de turci împreună cu fiii lui, pentru că nu a vrut să renunțe la credința ortodoxă și să se convertească la islam.
