Cel puțin 89 de oameni au murit, iar peste 70 au fost răniți. Regimul comunist a încercat să mușamalizeze tragedia, anunțând oficial un număr de 48 de victime, ca să nu recunoască o catastrofă și să nu declare doliu național.
Primele 21 de victime, ale căror fotografii s-au păstrat în arhive, erau dezgolite și mumificate, din cauza cianurii din steril.
„Toate cadavrele erau goale, cu urme de lovituri și de arsuri (…) oamenii căzuți în mâl cereau de pomană ajutor, pentru că era imposibil să ajungi la ei fără să n-ai aceeași soartă“, a povestit, pentru revista Memoria, Ioan Chirlă, care și-a pierdut mama și sora în tragedie.
Se estimează că, în realitate, au fost omorâți cel puțin 150 de oameni, comuniștii numărând doar victimele ale căror cadavre le-au găsit sub cei 300.000 de metri cubi de steril prăvăliți peste certej.
Au fost înghițe șase blocuri, un cămin cu 30 de camere, șapte case și 24 de gospodării.
Ancheta Procuraturii, desfășurată timp de doi ani după tragedie, s-a încheiat fără nicio concluzie clară. Inițial, a fost pus sub acuzare proiectantul iazului de decantare, însă probele nu au arătat că ar fi fost o eroare de proiectare.
Totuși, cu cinci ani înainte de tragedie, digul se mai rupsese o dată, însă nu fusese nicio victimă. Mina de la Certej a continuat să funcționeze până în 2006.
Colectiv: niciun vinovat
30 octombrie 2015: 64 de persoane au murit și 186 au fost rănite în urma unui incendiu care a avut loc în clubul Colectiv din București.
Incendiul a izbucnit, cel mai probabil, de la artificiile folosite la un concert. La patru ani de la dramă, procesul este abia în prima etapă, a audierii martorilor.
O parte dintre cei responsabili de eșecul operațiunii de salvare a răniților, fostul ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu și secretarul de stat Raed Arafat, își continuă carierele.
Cutremurul, șansă pentru București
26 octombrie 1802: Are loc cel mai puternic cutremur cu epicentrul în Vrancea, între 7,9 și 8,2 pe scara Richter. Clădirile din București, inclusiv mănăstirea Cotroceni, sunt rase de pe fața pamântului, dar au fost doar patru victime.
Turnul Colțea s-a prăbușit parțial. Domnul Alexandru Ipsilanti a impus prețuri maximale la serviciile zidarilor, iar Capitala a fost reconstruită, unele cartiere arătând, ulterior, mult mai bine.
Începe prigoana greco-catolicilor
27 octombrie 1948: Ministrul Teohari Georgescu dispune arestarea episcopilor greco-catolici din România și suprimarea Bisericii Române Unite cu Roma. Decizia a fost luată într-o ședință a conducerii Ministerului de Interne.
Cei șase episcopi, Ioan Suciu, Valeriu Traian Frenţiu, Alexandru Rusu, Iuliu Hossu, Vasile Aftenie, Ioan Bălan, Tit Liviu Chinezu, au fost arestați în noaptea de 28 spre 29 octombrie. Decretul de desființare a BRUR a fost publicat pe 2 decembrie 1948.