Baba Manu, fantoma ce ar bântui ruinele de la Curtea Veche. Legenda ei, legată de fosta reședință domnească
Baba Manu, fantoma ce ar bântui ruinele de la Curtea Veche, alimentează una dintre legendele șesute în jurul fostei reședințe domnești lăsate în paragină, de ani buni, paragină ce-i sporește, în schimb, aerul de mister și pericol.
La Curtea Veche, Primăria Capitalei a anunțat în luna septembrie că a început un proces important de punere în siguranță și conservare, un șantier crucial pentru salvarea monumentului.
Dar fosta reședință a domnitorilor Țării Românești, chiar și-n starea jalnică de acum, a rămas un loc plin de mistere, în jurul căruia s-au țesut multe legende, inclusiv cea, mai puțin cunoscută, a Babei Manu.
Baba Manu ar fi fost o ghicitoare și cerșetoare din secolul XIX
Cu o existență de aproape 600 de ani, ceea ce astăzi numim Curtea Veche a fost reședința domnească a multor voievozi ai Țării Românești, începând cu Vlad Țepeș, dar și cu fratele acestuia, Radu cel Frumos.
Cel de-al doilea a fost cel care, în octombrie 1465, a mutat pentru prima oară capitala principatului în București, de la Târgoviște.
Citește și: Curtea Domnească blestemată, pe locul căreia se află acum Palatul Parlamentului. A funcționat doar 25 de ani
Mai târziu, Curtea Domnească a fost transformată și extinsă de alți voievozi, de la Mircea Ciobanul, cel care a ctitorit și Biserica Sf. Anton, Matei Basarab și Șerban Cantacuzino, până la Constantin Brâncoveanu, a cărui domnie (1688-1714) marchează perioada de maximă înflorire a reședinței.
Ulterior, rolul ei a decăzut destul de rapid, astfel că în 1798, o mare parte a terenului ce aparținea curții domnești a fost scoasă la licitație.
De altfel, în 1776 a apărut pe Dealul Spirii o nouă reședință domnească, ridicată de Alexandru Ipsilanti, ceea ce a făcut ca fosta reședință să fie denumită Curtea Veche,
Cu o soartă ghinionistă, palatul construit de Ipsilanti a avut viață scurtă, fiind abandonată total după incendiul puternic din 1812 și rămânând în istorie drept Curtea Arsă.
Pe locul ei, în vremea comunismului, a fost ridicat actualul Palat al Parlamentului.
Citește și: Cine a fost Pazvante Chioru, „botezat” astfel de haiducul Iancu Jianu. A ucis mâna ce l-a hrănit
În schimb, pe fostul teritoriu al Curții Vechi au apărut în secolul XIX străzi, case și cartiere, adică ceea ce numim azi, generic, Centrul Vechi.
Dar reședința domnească a fost și locul unde s-au născut mai multe legende urbane, de la tunelurile secrete ce ar lega fostul Palat Voievodal de Hanul lui Manuc și alte locuri sigure din București.
Prin acele tuneluri domnii și boierii puteau fugi, se crede, din fața unei invazii otomane.
Baba Manu ar fi murit în Marele Incendiu din 1847
O altă legendă vorbește despre stafia lui Vlad Țepeș, dar și despre spiritele victimelor sale care și-au găsit sfârșitul în temnițețe subterane ale reședinței și care încă ar bântui prin zonă.
Însă o altă legendă vorbește despre Baba Manu, o bătrână misterioasă care apărea la miezul nopții cântând și dansând prin coridoarele Palatului Voievodal, potrivit b365.ro.
Bucureștenii de demult o considerau spirit protector al orașului.
Se pare, totuși, că Baba Manu a existat cu adevărat și că în timpul Marelui Incendiu din 23 martie 1847 și-a pierdut viață arzând în propria casă.
Ea ar fi fost o bătrână cerșetoare și ghicitoare, care stătea adesea pe treptele Bisericii Curții Vechi.
Citește și: Primăria București promite iar să refacă Palatul Voievodal din Centrul Vechi. Stă închis de 11 ani, în ruină
Oamenii credeau că ea are puteri supranaturale și orice cuvânt rostit de către ea avea însemnătate și era considerat premonitoriu. Altfel spus, un fel de Baba Vanga a acelor vremuri.
Deși nimeni n-a putut depune mărturie că fantoma femeii chiar apărea printre ruinele de la Curtea Veche, locul i-a păstrat povestea ducând mai departe legenda ghicitoarei.
