Ancorat în comunism. Cine a fost cu adevărat Ion Iliescu?

DE Mihai Duță | Actualizat: 25.08.2025 - 09:21
Ion Iliescu, în spatele  lui Nicolae Ceausescu, în timpul vizitei de lucru la Combinatul de Utilaj Greu Iași, în 1976 - Foto: Agerpres
Ion Iliescu, în spatele lui Nicolae Ceausescu, în timpul vizitei de lucru la Combinatul de Utilaj Greu Iași, în 1976 - Foto: Agerpres

Cele mai importante momente din activitatea lui Ion Iliescu

SHARE

3 martie 1930 – Se naște la Oltenița, județul Călărași.

1950–1954 – Studiază Hidroenergetica la Institutul Energetic din Moscova.

1956–1960 – Secretar al Comitetului Central al UTM (Uniunea Tineretului Muncitor, viitor UTC).

1962-1965 – Adjunct al șefului Secției Propagandă și Agitație CC al PMR

1965 – Șef al Secției Propagandă și Agitație CC al PMR.

1967-1971 – Ministru pentru Problemele Tineretului, prim-secretar al CC al UTC.

1969-1974 – Membru supleant al Comitetului Central al PCR.

1971- 1974 Secretar al Comitetului Județean de Partid și vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș.

1974-1979 – Prim secretar al Comitetului Județean de Partid și vicepreședinte al Consiliului Popular Iași, membru supleant al Comitetuli Executiv al CC al PCR.

1974 Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și președinte al Consiliului Național al Apelor.

1979–1980 Prim-secretar al Comitetului Județean PCR Timiș.

1981 Vicepreședinte al Consiliului Național al Apelor.

1985 Reales membru CC la Congresul al XIII-lea al PCR.

1982–1989 – Președinte al Consiliului Național al Apelor; membru al Comitetului Central al PCR.

22 decembrie 1989 Prezidează prima ședință a Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN). Ulterior avea să fie acuzat de infracțiuni împotriva umanității în „Dosarul Revoluției“, nefinalizat până la moartea sa.

13-15 iunie 1990 – Cheamă minerii la București ca să înăbușe violent manifestațiile pașnice din Piața Universității. Va fi acuzat pentru acesta în „Dosarul Mineriada “.

20 iunie 1990 – Alegeri prezidențiale câștigate cu peste 85% din voturi.

11 octombrie 1992 – Câștigă al doilea mandat prezidențial.

1994 – România, sub conducerea lui, devine prima țară est-europeană care aderă la Parteneriatul pentru Pace (NATO).

21 iunie 1995 – Invită toți liderii partidelor parlamentare și reprezentanți ai societății civile pentru a semna „Declarația de la Snagov“, prin care se stabilea parcursul integrării europene a României.

1996 – Pierde alegerile prezidențiale în fața lui Emil Constantinescu.

2000 – Revine la președinție pentru al treilea mandat.

2002 – România primește invitația oficială de aderare la NATO.

2004 – România devine membră NATO.

2006 – Președinte de onoare al PSD.

5 august 2025 – Încetează din viață la 95 de ani.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te