A supraviețuit cineva la Pompei, orașul roman îngropat în cenușă și pietre de erupția Vezuviului? Cercetătorii moderni încă urmăresc urmele supraviețuitorilor din anul 79 d.Hr., când așezarea antică a fost devastată de cea mai faimoasă erupție vulcanică din istorie.
A supraviețuit cineva la Pompei, orașul roman îngropat în cenușă și pietre de erupția Vezuviului?
În anul 79 d.Hr., orașul Pompei a fost îngropat sub o avalanșă de cenușă și pietre provenite de la cea mai faimoasă erupție vulcanică din istorie: Muntele Vezuviu.
Deși istoricii încă dezbat data exactă a erupției, aceasta a fost identificată în mod tradițional ca fiind 24 august.
S-a vorbit mult despre victimele Vezuviului, ale căror ultime clipe de viață au fost conservate mai întâi în cenușă, apoi în mulaje din ipsos create în secolul al XIX-lea.
Citește și: Descoperire excepțională a "Casei Fedrei" în Pompeii: ce au putut găsi arheologii este fantastic
Dar, chiar dacă Pompei este amintit ca un oraș înghețat în timp, nu toată lumea a murit în dezastru.
De fapt, cercetătorii au găsit dovezi că unii supraviețuitori au reușit să scape și și-au reconstruit viața în comunitățile învecinate.
Dovezi descoperite recent sugerează că unii s-au întors chiar să trăiască printre dărâmături până în secolul al V-lea, scrie nationalgeographic.com.
Orașul nu era poate centrul lumii romane antice, dar era totuși un important nod în Campania, o regiune din sudul Italiei, la marginea Golfului Napoli.
Orașul antic Pompei a fost distrus de erupția Vezuviului în anul 79 d. Hr. - Foto: Pexels (cu rol ilustrativ)
Între 6.400 și 30.000 de oameni locuiau în vechiul oraș roman. Orașul atrăgea și elitele antice, care cumpărau proprietăți în orașele din apropiere.
Cutremurele făceau parte din viața din Campania. De fapt, în anul 79 d.Hr., Pompei era încă în reconstrucție după un cutremur puternic care zguduiseră orașul cu 17 ani mai devreme, avariind sau distrugând multe clădiri.
Așadar, când pământul a început să se cutremure la sfârșitul lunii august, majoritatea oamenilor nu s-au alarmat imediat. Pe 24 august, însă, a devenit clar că Vezuviul se trezea la viață.
Citește și: Cum a găsit Inteligența Artificială unde a fost îngropat Platon, marele filosof antic. Care e locul?
Pliniu cel Tânăr, ale cărui scrieri sunt o fereastră către viața din Roma antică, avea aproximativ 18 ani în momentul dezastrului.
Se afla împreună cu mama sa la vila unchiului său din Misenum, un oraș roman situat peste golf, în fața orașului Pompei, la 29 km vest de Vezuviu.
Când a început erupția Muntelui Vezuviu, pe 24 august, Pliniu a scris despre ceea ce s-a întâmplat în Pompei. El și-a amintit că a văzut un nor de gaz și resturi. El a comparat norul curios cu „un pin”.
Oamenii din Pompei, aflați la doar 9 kilometri de vulcan, ar fi văzut același nor ciudat și neliniștitor. Dacă în zilele precedente nu dăduseră importanță cutremurelor, nu puteau ignora norul.
Cei care au fugit imediat din Pompei au avut încă o șansă de supraviețuire; cei care au ezitat sau au rămas în urmă nu au avut-o.
Până după-amiaza, cenușă și pietre de piatră ponce au început să cadă peste Pompei. Erupția a distrus clădirile și i-a lovit pe toți cei care încercau să scape în ultimul moment.
Gazele toxice și resturile din fluxurile piroclastice au îngropat orașul la începutul zilei următoare.
Pliniu și mama sa se aflau printre cei care au fugit din zona Golfului Napoli. El își amintea că, pe măsură ce întunericul și cenușa se așezau peste supraviețuitori, haosul domnea.
„Se auzeau țipetele femeilor, strigătele copiilor și urletele bărbaților; unii își chemau copiii, alții părinții, alții soții, încercând să se recunoască după vocile care le răspundeau.”
Probabil că scena era similară cu cea trăită de oamenii care fugeau din Pompei. După ce vulcanul s-a potolit în cele din urmă, Pliniu și mama sa s-au întors la Misenum. Au avut noroc.
Citește și: Creierul unei victime a Vulcanului Vezuviu s-a transformat în sticlă. Ce au descoperit specialiștii
Se estimează că 2.000 de oameni din Pompei au murit în timpul erupției. Asta înseamnă că mii de alții ar fi putut supraviețui. Unde s-au dus?
Destinația evidentă pentru supraviețuitorii din Pompei includea orașele din jurul Campaniei, unde prietenii și familia le-ar fi putut oferi adăpost.
Neapolis, sau Napoli de astăzi, era probabil unul dintre ele. O dovadă în acest sens este un altar memorial antic din România de astăzi, care onorează soldații căzuți.
Acesta include un ofițer militar, al cărui nume s-a pierdut, identificat ca fiind originar din Pompei și Neapolis, ceea ce sugerează că s-a mutat în oraș după dezastru.
În ultimii ani, specialistul în studii clasice Steven L. Tuck a descoperit că cel puțin cinci familii din Pompei s-au mutat în Neapolis după erupție.
El a urmărit cu minuțiozitate migrația supraviețuitorilor probabili prin numele lor de familie, care erau unice în Pompei.
El a localizat aceste nume pe inscripții funerare din locuri din jurul Campaniei după anul 79 d.Hr. Alte comunități care au devenit cămin pentru supraviețuitorii din Pompei au fost Cumae și Puteoli.
Tuck a găsit, de asemenea, dovezi că familii din Pompei, care altfel nu aveau nicio legătură între ele, s-au căsătorit după erupție.
Familiile Licinii și Lucretii, de exemplu, par să se fi unit prin căsătorie în Cumae, ceea ce sugerează că ar fi făcut parte dintr-o comunitate pompeiană de acolo.
Arheologii de la situl patrimoniului mondial UNESCO au găsit dovezi suplimentare că oamenii locuiau la etajele superioare ale clădirilor care au rămas intacte în „deșertul de cenușă” și foloseau parterul ca pivnițe.
Arheologii teoreticieni consideră că acești supraviețuitori s-au întors deoarece nu și-au putut permite să înceapă o nouă viață în altă parte.
Se pare că și guvernul roman a intervenit pentru a oferi sprijin supraviețuitorilor din Pompei.
Titus, împărat între anii 79 și 81 d.Hr., a trecut la acțiune după ce vestea erupției Vezuviului a ajuns la Roma.
Potrivit biografului antic Suetonius, Titus „a dat dovadă nu doar de preocuparea unui împărat, ci și de dragostea profundă a unui tată, fie prin transmiterea de mesaje de compasiune, fie prin acordarea întregului ajutor financiar pe care îl putea oferi”.
Tuck a susținut, de asemenea, că Titus a sprijinit proiecte de construcție pentru a găzdui afluxul de supraviețuitori din Pompei în toată Campania.
Printre proiecte se număra construirea de temple dedicate zeilor pe care mulți din Pompei preferau să-i venereze, precum Vulcan și Isis.
Erupția Vezuviului le-a pus capăt vieții pe care o cunoșteau, dar supraviețuitorii din Pompei au găsit modalități de a și-o reface după marele dezastru.
