95 de militari au dat în judecată MApN, pentru că nu le-a plătit diurnele pentru misiuni ONU

DE Marius Daea | Actualizat: 11.11.2021 - 11:16
95 de militari au dat în judecată MApN, pentru că nu le-a plătit diurnele pentru misiunii ONU. Foto arhiva personală

Primul ofițer din Armata Romană care a ocupat o funcție importantă la ONU acuză că a fost trimis în teatrul de operați din Afganistan și a fost cazat într-o locuință ieftină, iar pentru hrană și-a cumpărat din banii proprii alimente de la magazin, pe care le gătea în cameră.

SHARE

Statul român nu i-a plătit primului ofițer din Armata Romană care a ocupat o funcție de general la ONU drepturile bănești cuvenite. Cazul nu este unul izolat.

Citește și: Frații Anaser și Lindon Duduianu, Mircea și Vali Nebunu, dispăruți fără urmă. Preda, protejat

Mulți militari români au dat în judecată Ministerul Apărării Naționale în judecată pentru a-și obține banii. Până în prezent doar în două dosare instanțele de judecată au pronunțat hotărâri definitive prin care au obligat MApN să plătească militarilor români trimiși în teatrele de operații diurnele, despăgubiri și penalizari.

Citește și: Interlopii Zabar, Fildeș, Biță, Rafi, Decan, Noris și Țugui s-au încăierat la Poliție pentru o casă

În cele două dosare, instituția a plătit 73.117 euro.

„Pe rolul instanțelor de judecată sunt înregistrate 95 de cauze având ca obiect drepturi bănești în valută solicitate de militarii care au executat misiuni și operații ONU în afara teritoriului țării. (...) Valoarea totală a sumelor plătite de Ministerul Apărării Naționale ca urmare a hotărârilor judecătorești definitive privind drepturile de diurnă și facilitarea legăturii cu familia, ale personalului militar participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român este de 73.117,19 euro”, a declarat Biroul de Presa al MApN.

Colonelul român a fost  detașat în misiune pe funcțiile de Deputy Senior Military Advisor și Senior Military Advisor, în calitate de expert militar.

„Greșeala acordării drepturilor bănești s-a produs în primul rând din traducerea greșită de către MApN a drepturilor primite de colonel de la ONU (respectiv Mission Subsistence Allowance a fost tradus ca diurna de misiune).

Această traducere neinspirată i-a făcut pe reprezentanții MapN, care au acordat drepturile financiare în valută ale generalului român, să confunde MISSION SUBSISTENCE ALLOWANCE cu diurna în valută specificată în HG nr. 1086/2004, inducând în eroare și pe beneficiarii acestor drepturi timp de 15 ani”, se arată în decizia Curții de Apel București, rămasă definitivă. 

Acte normative secrete

Cei 91 euro pe zi pe care militarul român nu i-a primit reprezentau responsabilitatea exclusivă a statului român. Banii se acordau, în condițiile în care militarilor români li se acopereau gratuit toate nevoile zilnice (cazare, hrană și nevoi uzuale), ca un stimulent financiar, deoarece militarii români erau mult mai prost plătiți pentru aceleași riscuri și tipuri de misiuni decât militarii altor state aflate în Afganistan și atunci s-a agreat această formulă de acordare a acestei bonificații, numită generic „diurna în valută”.

Dar, pentru a nu se crea confuzii, în sensul în care MApN consideră că termenul diurnă reprezintă în general bani de cazare și hrană (și în consecință niciun militar român să nu beneficieze de acest drept, cazarea și hrana fiind asigurate gratuit), legiuitorul a specificat că această diurnă nu include cheltuieli de hrană și astfel militarii au beneficiat de bani.

Dar încurcătura nu a putut fi evitată, așa că militarii români, indiferent că au fost sub mandat ONU sau NATO, nu au primit banii.

Actele normative care reglementează situația au nivel de clasificare „secret", iar iar o hotărâre de guvern din 2008 care modifică o alta similară, mai veche, de asemenea, a avut nivel de clasificare „secret", motiv pentru care acestea nu au fost publicate în Monitorul Oficial, iar militarii care au plecat în misiuni externe nu au avut cunoștință de document. 

Avocatul Iulia Dumitru, cea care l-a reprezentat în instanță pe colonelul B.M.C, acțiunile pentru primirea  drepturile cuvenite sunt încă în termen toți militarii români care au participat la astfel de misiuni cu mai mult de trei ani în urmă, tocmai datorită secretizării celor două hotărâri.

Cum a justificat MApN neplata

Un alt motiv invocat de MApN pentru a nu plăti militari este faptul că în conținutul rapoartelor de misiune era precizat că timpul misiunii este „de pace", așa cum este indicat în cuprinsul art 2 alin 1) lit c) din legea 121/2011, însă asta nu însemnă că în Afganistan la acea vreme era pace.

În Afganistan era război, iar militarul a participat la misiuni și activități foarte riscante, la fel ca și ceilalți aflați în  teatru de operații sub egida NATO.

Tocmai faptul că ceilalți militari care au participat/participă la misiuni, în aceleași teatru de operații, au primit/primesc acest drept banesc, în condițiile în care transportul, cazarea, masa și întreținerea echipamentului sunt asigurate în mod gratuit (acestea fiind plătite, de altfel, de către statul român), l-au determinat să solicite drepturile bănești, inițial pe cale amiabilă fără sorți de izbândă, iar mai apoi, prin intermediul instanțelor de judecată.

În realitate, militarul a fost tratat inechitabil, fără să existe un raționament concret din partea Ministerului Apărării Naționale, constată judecătorii de la Curtea de Apel Bucuresti. 

Între anii 2015 si 2017 s-au derulat misiunile, în anul 2018 colonelul B.M.C a dat în judecată MApN, iar decizia finală a venit la mijlocul anului 2020.

 

Ce spune Ministerul Apărării Naționale

Până în anul 2004, drepturile în valută au fost stabilite conform hotărârilor de guvern emise pentru fiecare tip de misiune.  Ulterior, a fost emisă Hotărârea nr. 1086/2004, care s-a aplicat numai în măsura în care finanţarea participării la misiuni nu a fost reglementată prin alte hotărâri ale Guvernului.

În anul 2011, Legea nr. 42/2004 a fost abrogată prin Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român.

De principiu, costurile misiunilor referitoare la eliberarea paşaportului de serviciu şi echipare au fost suportate de Ministerul Apărării Naţionale.

Cele referitoare la deplasare, diurnă - Mission Subsistence Allowance  - și uzură parţială a echipamentului individual au fost suportate de ONU, afirmă MApN.

„Mission Subsistence Allowance se acordă sub formă de Daily Subsistence Allowance, care reprezintă o indemnizaţie zilnică plătită de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru asigurarea cheltuielilor curente de subzistenţă, precum mesele, cazarea, transportul şi alte plăţi efectuate pentru serviciile prestate, suportate de personalul participant la misiune, în legătură cu executarea acesteia.

Aşadar, pentru efectuarea acestor misiuni, personalul participant a beneficiat de drepturile în valută pretinse, asigurate de ONU, iar o eventuală acordare a acestora și de M.Ap.N ar echivala cu o plată dublă pentru aceeași activitate, ceea ce este inadmisibil”, afirmă Ministerul Apărării Naționale.

MApN susține că personalul încadrat în structurile Ministerului Apărării Naționale a fost informat despre existența Hotărârii Guvernului nr. 1086/2004, prin Buletinul informativ al armatei nr. 8 din 16.08.2004, care, în Partea I Acte normative care privesc Ministerul Apărării Naţionale, pagina 6, face mențiune despre emiterea Hotărârii Guvernului nr. 1086/2004, iar conform menţiunilor din ultimul paragraf are caracter militar şi nu se publică în Monitorul Oficial al României.

Buletinul informativ al armatei nr. 8 din 16.08.2004 a fost publicat în reţeaua internă a Ministerului Apărării Naţionale „INTRAMAN” prin intermediul aplicaţiei dedicate de publicare a actelor normative specifice, „LEXMIL”, la care are acces personalul Ministerului Apărării Naţionale, pe baza autorizaţiei de acces la informaţii clasificate.

„De altfel, în temeiul art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, care stabilește în sarcina Ministerului Apărării Naționale obligația ca în termen de 30 de zile de la publicare să emită metodologia de aplicare a Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, a fost emis Ordinul ministrului apărării naționale nr. M-128 din 13.08.2004 privind metodologia desfășurării activității financiar-contabile determinată de participarea forțelor armate ale Ministerului Apărării Naționale în afara teritoriului statului român, cu modificările și completările ulterioare”, arată MApN.     

Și ordinul ministrului Apărării Naționale nr. M-128/2004  a fost publicat în reţeaua internă a Ministerului Apărării Naţionale „INTRAMAN”, prin intermediul aplicaţiei dedicate de publicare a actelor normative specifice, „LEXMIL”.

Mai mult decât atât, calitatea de cadru militar incumbă obligația de cunoaștere și respectare a Constituției României, legilor țării și a regulamentelor militare, a transmis Biroul de Presă al MApN.

 

Curtea de Apel București a desființat justificările MApN  

În ceea ce privește însă diurna în valută, judecătorii au contatat că nu a rezultat din probele administrate că acestea au fost achitate colonelului reclamant nici de către organizația internațională, nici de către MApN.

„În atare condiții, nefiind făcută dovada achitării vreunor sume de bani către reclamantul – recurent cu titlu de contravaloare diurna în valută și  costuri pentru facilitarea legăturii cu familia, rezultă că revine intimatului –pârât obligația de a achita aceste sume către reclamantul – recurent, acesta urmând să calculeze sumele datorate în funcție de cuantumul stabilit prin HG 1086/2004 în forma în vigoare pentru perioada de referință, respectiv pentru perioada în care reclamantul s-a aflat în cele 2 misiuni, cu excluderea perioadei pentru care a intervenit prescripția..

Totodată, fiind necesară repararea prejudiciului cauzat prin lipsirea reclamantului de sumele de bani ce i se cuveneau, sumele vor fi actualizate cu dobânda legală reglementată de OG nr. 13/2011 (privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar), calculată de la data scadenței fiecărei sume de la data scadenței până la data achitării integrale a debitului”, scrie în deciza judecătorească definitivă.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.