Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic este serviciu public de interes local al Municipiului București cu personalitate juridică, finanțat din bugetul local al Municipiului București, din venituri proprii, precum și, după caz, din fonduri de la bugetul de stat, înființat prin Hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.
Ea ar trebui să consolideze clădirile numeroase care stau să cadă în București.
Potrivit documentelor consultate de Newsweek România, pe lista imobilelor din București aflate în clasa I de risc seismic sunt 380 de clădiri. Detalii AICI
În clasa a II-a de risc seismic sunt 370 de imobile.
Au fost consolidate 103 de imobile în peste 32 de ani, mai puțin de 3 pe an.
În pofida acestui eșec care ar putea costa viețile a mii de bucureșteni, nu doar salariile sunt mari la Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, ci și sporurile pentru condiții vătămătoare de muncă. Directorul, care lucrează din birou, de la computer, câștigă suma de 18.000 lei și spor de 2.300 lei. Directorul executiv ia spor de 2.200 lei. Tabelul cu salariile și sporurile este mai jos:
Director Executiv al companiei este, din 2021, Munteanu Răzvan Aurelian. Între 2019 și 2021 a fost Director general adjunct -responsabil al Direcției Programe și Investiți la primăria Sector 1.
Între 2014 și 2019 a fost Inspector de specialitate, grad profesional IA - Cabinet primar cu delegare de competente in Directia Investitii tot la sectorul 1. A terminat Facultatea de Economie CV AICI
Newsweek a scris în repetate rânduri că aceste sporuri pentru condiții vătămătoare de muncă sunt în valoare de 15% din salariu și sunt acordate aproape tuturor bugetarilor.
Și angajații primăriei București, în subordinea căreia este AMCCRS primesc sporuri de milioane pentru aceleași „închipuite” condiții vătămătoare de muncă.
Ce face AMCCRS
AMCCRS este o instituție de interes public local cu misiunea de a preveni, de a reduce, de a elimina riscurile seismice aferente clădirilor vulnerabile, pentru protejarea populației, bunurile acesteia și patrimoniul cultural național imobil din Municipiul București, în condiții de sustenabilitate.
Consultanța de specialitate pentru sprijinirea populației este de asemenea o activitate de baza a organizației noastre, potrivit ptopriei prezentări.
Problemă veche, fără măsuri
Realitatea unui București cu un număr impresionant de clădiri care stau să cadă la un cutremur se cunoaște de multă vreme. Din cele 380 de imobile din clasa I de risc seismic aproximativ 230 de imobile au fost expertizate tehnic între anii 1993-1995. Aproape 30 de ani autoritățile nu au mișcat un deget pentru miile de oameni care stau în imobile ce se pot prăbuși la cutremur.
Autoritățile au început abia în ultimii ani să consolideze unele clădiri. Problema este că în imobilele cu risc ridicat de prăbușire trăiesc oameni în vârstă cu venituri modeste care nu pot plăti partea lor de consolidare. Autoritățile au stabilit condiții avantajoase de finanțare, dar veniturile proprietarilor sunt modeste.
Citește și: DOCUMENT 380 de clădiri, pericol de prăbușire în București în caz de cutremur. Se consolidează 3/an
Ce se va întâmpla în București în caz de cutremur
Îm urmă cu patru ani s-a desfășurat, la București, o simulare de cutremur care arată că autoritățile din Capitală nu sunt pregătite pentru un seism major.
Peste două mii de persoane decedate s-au înregistrat în urma cutremurului de 7,5 grade pe scara Richter, victimele fiind preluate cu o morgă mobilă şi duse la INML pentru identificare, acesta este bilanţul prezentat duminică în cadrul exerciţiului naţional desfășurat în urmă cu 4 ani "Seism 2018".
Citește și: 2.000 morți dacă în București ar fi un cutremur cu 2 grade mai puternic ca cel din această dimineață
În Centrul Vechi, imobilele sunt în stare avansată de degradare
În august 2019, Mediafax scria că 9.000 de oameni trăiesc azi în Bucureşti în imobile care nu au fost consolidate în faţa unui cutremur mare. Unii spun că nu mai au speranţe că vor avea casele reabilitate, în timp ce alţii acuză blocaje chiar din partea celor care stau în ele.
Certitudinea este că în Centrul Vechi, acolo unde sunt sute de terase, imobilele sunt în stare avansată de degradare. Singura speranţă a oamenilor este, deocamdată, în faptul că un seism nu ar duce la prăbuşirea lor...pentru că nu sunt înalte şi se sprijină unele de altele.„Situația acolo o cunoaștem, sunt puține clădiri care au fost consolidate, sunt foarte multe clădiri cu risc de prăbusire. Scenariul nu va fi deloc unul bun clar. Normal că ar exista victime dacă s-ar întâmpla cutremurul în cursul nopții de exemplu sau sâmbăta, duminica noaptea când este plin acolo.
Deci normal că ar exista victime în cazul în care Centrul Vechi este plin de oameni și sunt clădiri neconsolidate care oricând pot să se prăbușească”, spunea atunci Raed Arafat.
