VIDEO Ambasadorul Germaniei: „Suntem partenerul comercial numărul 1 al României“

DE Gabriel Basarabescu | Actualizat: 11.10.2019 - 12:13

Ambasada Germaniei şi oraşul Leipzig sărbătoresc 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

SHARE

Cu această ocazie, Newsweek România găzduiește un interviu realizat de Gabriel Basarabescu la Radio România Actualități, în emisiunea „Serviciul de noapte“ cu ambasadorul Republicii Federale Germania la București, Excelența Sa, domnul Cord Meier-Klodt.

 

Newsweek România: Excelenţă, în acest an, „Ziua Unităţii Germane“ are o semnificație tulburătoare nu numai pentru germani, ci şi pentru întreg estul Europei: 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, moment fără de care nu numai Germania, dar şi noi, toți cei de dincolo de Cortina de fier, am mai fi rămas, probabil, încă mult timp sub ocupație! Cum percepeți dumneavoastră acest eveniment ?

Cord Meier-Klodt: O lecție interesantă din istorie ne spune: Orice imperiu piere. Doar că nu știm când.

Desigur, au fost câteva semne prevestitoare: declinul economic al RDG, schimbarea politică la Moscova cu
perestroika şi așa mai departe.

Totuşi, mărturisesc faptul că, cu doar câteva luni, chiar săptămâni înainte, nu eram sigur că așa ceva s-ar putea întâmpla în timpul vieţii mele. Dar s-a întâmplat, şi, din fericire, în mod pașnic – cel puțin în Germania.

Dacă ar fi să vorbim despre un moment de referinţă, un punct de pornire, aş menţiona data de 9 octombrie la Leipzig, deci exact cu o lună înainte de 9 noiembrie, când s-a prăbuşit Zidul Berlinului.

A fost un moment crucial în cursul așa-numitelor „Demonstraţii de luni“ de la Leipzig, când guvernul autocrat n-a îndrăznit să folosească violenţa împotriva demonstranţilor.

Din acest moment, vraja a fost ruptă! Şi drumul spre căderea zidului era pregătit. De aceea, dorim să sărbătorim acest jubileu fericit aici la București, împreună cu orașul Leipzig, în prezenţa primarului său general. 

Excelenţă, știu că, încă din 1990, guvernul german a început munca de reducere a decalajelor economice dintre est şi vest. Care este situația in prezent? Aceeaşi preocupare de reducere a decalajelor știu că a existat şi în planul concepțiilor (mentalităților) şi al reacțiilor populației - îndoctrinarea şi propaganda comunistă fiind extrem de greu de tratat în întreg fostul bloc comunist!
Cum s-a încercat  rezolvarea acestor  probleme atât de
sensibile în Germania?

După căderea zidului, fostul cancelar Willy Brandt a spus nişte cuvinte care au devenit celebre: „Acum se vor uni cele menite să fie împreună“

Astăzi, la o distanţă de 30 de ani, eu aş spune că a avut dreptate! Cu adevărat, două părţi menite să fie împreună s-au unit.

Nu perfect, nu 100%, nici în ceea ce privește planul material (de exemplu, salariile sau pensiile), nici în ceea ce privește mentalitatea. E adevărat ceea ce a spus recent președintele federal Steinmeier, şi anume că în istoriografia germană nu s-a acordat importanţa cuvenită rolului pe care l-au avut oamenii din fosta RDG.

Acest lucru a dat naştere unei anumite frustrări care, poate, se reflectă astăzi şi în peisajul politic al noilor landuri
federale.

În acelaşi timp, am putea spune că landurile noi au devenit o adevărată poveste de succes în multe domenii iar statisticile arată că, atunci când ne referim la puterea de cumpărare, avem discrepanţe atât în est, cât şi în vest.

Cred că acest lucru este valabil şi în România: înțeleg că, în ceea ce priveşte puterea de cumpărare, regiunea Bucureștiului a depășit, sau este cel puțin comparabilă cu regiunea Berlinului. Deci lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Trebuie să le analizăm cât mai exact şi fără să tragem concluzii pripite.

Excelenţă, un alt eveniment important vor fi „Zilele culturale Leipzig“. Ce ne puteți devoala? Am vorbit deja despre momentul crucial de la Leipzig cu o lună înainte de căderea zidului.

Şi aici putem constata paralele interesante cu România. În timp ce locuitorii oraşului Leipzig scandau, în ‘89, „Noi suntem poporul!“, românii strigau acelaşi lucru şi priveau către Europa. Iată un punct de legătură între Leipzig şi România. De aceea, oraşul Leipzig este cel mai bun partener pentru a sărbători 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Am dedicat acestui fenomen o întreagă săptămână. În timpul „Zilelor culturale Leipzig“, vor avea loc numeroase evenimente: un concert al trupei româno-germane Zmei3 – o trupă cunoscută – la centrul cultural ARCUB, în data de 1 octombrie; un vernisaj pentru tinere artiste de la Leipzig, în data de 2 octombrie; o conferinţă pe tema Revoluţiei Paşnice, o întâlnire cu autori români şi germani la Goethe Institut, printre altele.

Cum considerați, Excelenţă, că au fost relațiile economice bilaterale în ultimul an?

Germania este partenerul comercial numărul 1 al României. De ani buni, ne aflăm pe o traiectorie de creştere. Anul trecut, comerţul bilateral a atins un nou record – 32,5 miliarde de euro.

Deosebit de îmbucurător este faptul că balanţa comercială este echilibrată. Acest lucru se datorează şi faptului că mii de companii germane au investit în România şi exportă de aici (în alte ţări). Impresionant este faptul că aceste companii oferă locuri de muncă unui număr de aproximativ 250.000 oameni din România.

În ceea ce priveşte puterea de cumpărare, București a depășit sau este cel puțin comparabilă cu Berlin

Din păcate, un sondaj realizat şi publicat recent de Camera de comerţ româno-germană arată că aşteptările investitorilor germani referitoare la dezvoltarea economică a României s-au deteriorat (din cauza lipsei forţei de muncă, a problemelor în infrastructură şi a nesiguranţei politice).

În primul rând, economia are nevoie de condiţii fiabile pentru a continua povestea sa de succes, şi sperăm că guvernul va adresa problemele menționate în viitorul apropiat.   

Dumneavoastră considerați că onesta şi extrem de utila implicare a comunităţii germane din România în viața noastră social-economică poate fi cât de cât renăscută prin încurajarea revenirii în România (sub diverse forme) a unui număr cât mai mare de copii sau de nepoți  ai celor care s-au născut şi au trăit  alături de noi în România?

Doresc să încep cu o veste bună. Europa este un spațiu liber! În multe sensuri. Și în ceea ce privește libertatea de mişcare. România face parte din acest spaţiu liber, ceea ce înseamnă că tinerii acumulează experienţă în întreaga Europă.

Sigur, înţeleg îngrijorările legate de aşa-numitul „brain drain“. Este un fapt că şi în Europa există o concurenţă între oraşe şi ţări pentru a atrage angajaţi tineri. Şi în Germania sunt regiuni care caută cu disperare forţă de muncă. Iar angajaţii români au o reputaţie excelentă, la noi, în Germania.

Așadar, provocarea-cheie pentru noi toţi este: cum putem crea condiţii economice şi sociale bune pentru oameni, indiferent de unde vin ei. Şi într-un fel, același lucru este valabil şi pentru forţa de muncă, şi pentru studenţi, şi pentru tânăra generaţie, dar şi pentru comunitatea germană care a plecat din România.Cel puțin, am observat că există un interes crescut pentru România din partea generației de nepoţi.

În fiecare an am discutat despre învăţământul dual. Știu că firmele germane din România încurajează implementarea lui şi la noi dar, din păcate, totul se mișcă foarte greu. Ce credeți că ar trebui să facem noi pentru ca din ce în ce mai multă lume să fie dornică de a susține extinderea sa masivă şi în România?

Atât în germană, cât şi în română avem o vorbă veche: „Handwerk hat goldenen boden“ - „Meseria este brăţară de aur“. Învăţământul profesional dual este un factor esenţial pentru succesul economic al Germaniei.

Avem o tradiţie lungă şi extrem de pozitivă cu învăţământul dual. De aceea, noi considerăm că acest model este interesant, promiţător şi pentru România. Poate nu în toate aspectele sale, dar ca un pilon nou în sistemul de educaţie.

Învăţământul profesional dual poate fi o piatră de temelie pentru o carieră de succes. Tinerii au şansa de a învăţa direct la locul de muncă, de la colegii cu mai multă experienţă.

De aceea, este nevoie, în primul rând, de o schimbare a mentalităţii părinţilor. Trebuie să înţeleagă că poţi avea o carieră şi fără tradiţionala diplomă universitară, lucru valabil mai ales pentru tinerii care au nevoie mai degrabă de o orientare practică.

Excelenţă, susținerea statului de drept, independenţa justiției şi lupta împotriva corupției au reprezentat puncte importante în preocupările Dvs. Cum vedeți lucrurile acum, spre final de an 2019?

Germania, precum şi alţi parteneri ai României au privit cu o anumită îngrijorare situaţia de aici. Am subliniat acest lucru în repetate rânduri. Nu pentru că ne place sa criticăm, ci pentru că avem nevoie de o Românie puternică, bazată pe valori comune, în calitate de partener în Europa.

Recent, am primit o veste foarte bună. Alegerile europene din luna mai, prin participarea record a alegătorilor, în special a celor tineri, mi-au făcut o mare bucurie.

Un lucru îmi sare mereu în ochi: socie­tatea civilă din România este deosebit de activă – un lucru impresionant şi important, nu doar pentru România, cât şi pentru întreaga Europă.

Încă înainte de a vă începe mandatul, v-aţi propus să învăţaţi limba română, să călătoriţi cât mai mult prin România, să vorbiți şi să înţelegeţi problemele şi speranţele oamenilor simpli. Care sunt ultimele Dvs.  experiențe în acest sens?

În general, mi se pare important să învăţ, pe cât posibil, limba ţării mele gazdă. Acest lucru este valabil şi pentru România. Bineînţeles că nu voi vorbi niciodată perfect limba română, dar observ de fiecare dată că simplul fapt că mă adresez oamenilor în limba română îmi deschide cu totul alte uşi.

Trebuie ca Europa să rămână unită. Nu trebuie să spunem „Me first“,
ci 
„Multilateralis mmatters“

Ospitalitatea şi deschiderea românilor sunt emoţionante. Faptul că oamenii sunt foarte orientaţi către Europa mă motivează şi în activitatea mea. Mulţi dintre cei pe care i-am întâlnit prin ţară îmi spun: mai sunt multe de făcut, însă de la aderarea la UE s-au schimbat deja multe lucruri spre bine. Îmi place acest spirit pro-european.

Fără îndoială, România este o ţară prin care merită să călătoreşti. Din multe puncte de vedere este încă o comoară ascunsă a Europei.

Excelenţă, suntem extrem de preocupați văzând tensiunea creată de Rusia în contextul „atenționărilor“ la adresa României, a lungirii crizei din Crimeea, a prezenţei şi chiar a întăririi trupelor din Transnistria (aflate la doar câteva sute de km de ţara noastră). Știind că în îndelungata Dvs. calitate de negociator ați căpătat o extrem de fină știință a cântăririi lucrurilor, cum ați caracteriza perioada pe care o traversăm?

În ceea ce priveşte Crimeea, avem o poziţie clară: anexarea peninsulei încalcă dreptul internaţional iar ocuparea Ucrainei de Est este inacceptabilă. De aceea, partenerii europeni au convenit asupra sancţiunilor şi a unei poziţii ferme.

Cu toate acestea, sau mai bine zis tocmai de aceea, trebuie să menţinem dialogul cu Rusia. Nu ca o concesie, ci pentru că este în propriul nostru interes. De altfel, fiecare conflict are propria logică, propriile pericole şi oportunităţi.

Experienţa mea personală din conflictul din Transnistria m-a învăţat că merită să analizăm cu atenţie fiecare situaţie, pentru a identifica punctele în care am putea face progrese.

În vremea când am fost reprezentant OSCE în Republica Moldova, am dat procesului un nou impuls prin intermediul unei strategii a paşilor mici, concreţi. Preşedinţiile OSCE ulterioare au continuat să lucreze în această direcţie, în cadrul procesului „Berlin plus“, lucru care mă bucură sincer. 

Nu trebuie să ne grăbim. Mergem consecvent pe drumul intereselor noastre. Cu siguranţă, mai e un drum lung de parcurs până a obţine o soluție mai largă.

Fake news reprezintă în continuare o armă extrem de eficientă a forţelor populiste şi extremist-naționaliste. La nivel european, scopul lor pare să fie slăbirea UE, a încrederii şi a solidarității noastre. Întrebarea mea vine într-un  moment în care salutăm „Unitatea Germană“: credeți că ne putem păstra pe viitor şi unitatea europeană? Contracarăm noi eficient la nivel european sau național aceste intoxicări? Dacă nu, cum ar trebui să o facem?

Securitatea cibernetică şi politica internaţională din acest domeniu reprezintă elemente centrale ale politicii externe germane. În lumea digitalizată de astăzi nici nu poate fi altfel.

Şi aici, la fel ca în domeniile tradiţionale ale apărării, trebuie să fim în stare să ne apărăm împotriva atacurilor.

Până la urmă, acest lucru înseamnă că trebuie să apărăm statul de drept, libertatea şi valorile democratice şi în spaţiul cibernetic. De pildă, atunci când vorbim despre protejarea sferei private, a libertăţii de exprimare sau a libertăţii presei.

Vom reuşi, însă, doar dacă Europa rămâne unită. Securitatea începe în spaţiul politic. Există destule încercări de a diviza statele membre. Trebuie să rezistăm în faţa unor astfel de încercări şi să ne gândim că numai împreună suntem puternici. „Toţi pentru unul, unul pentru toţi“ exprimă acest gând foarte bine, din punctul meu de vedere.

Excelenţă, revenind la cei 30 de ani scurși de la căderea zidului Berlinului, mă gândesc la faptul că libertatea s-a câștigat greu, cu imense sacrificii  şi, cu toate acestea, dacă nu vom fi atenți, consider că riscăm să o pierdem iarăși - şi mă refer aici la întreaga Europă. Ce  credeți că ar trebui făcut pentru ca generațiile care (Slavă Domnului!) nu au cunoscut comunismul să nu fie în pericolul de a repeta istoria?

Trebuie să ne aducem aminte de lecţiile secolului trecut. În general, democraţiile eşuează nu pentru că nu sunt suficient de echilibrate, ci pentru că oamenii încetează să se mai implice direct pentru apărarea lor.

Provocarea cea mai gravă în istorie nu a fost prea puţină democraţie, ci prea puţini democraţi. Democraţia trăieşte din angajamentul fiecăruia în parte.

De aceea, am încredere că atât timp cât vor exista oameni care se angajează pentru libertate şi democraţie, nu le vom pierde.

Este adevărat că, în acest moment, ne confruntăm cu multe provocări de tip nou. Şi sunt mulţi care ne sugerează răspunsuri uşoare, populiste. Acest lucru ne îngrijorează şi chiar trebuie să ne îngrijoreze, însă nu trebuie în niciun caz să cădem pradă panicii.

Trebuie ca Europa să rămână unită. Nu trebuie să spunem „Me first“, ci „Multilateralism matters“. Pentru noi, europenii, se pare că acest lucru ar trebui să fie de la sine înţeles.

Din păcate, nu mai este. Dar Germania şi România împreună pot avea o contribuţie pozitivă în acest context, astfel încât ţările europene să revină la gândirea multilateralistă.

„La mulți ani!“ cu ocazia Zilei Unităţii Germane, vă mulțumesc mult, Excelenţă, pentru acest interviu.

România a făcut multe progrese în ultimii 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Este parte integrantă a structurilor europene şi transatlantice.

Pentru Germania este mai ales un adevărat partener, de care ne leagă foarte multe lucruri, nu în ultimul rând impactul pe care minoritatea germană l-a avut de-a lungul secolelor în această regiune.

Să nu uităm: Roma nu a fost construită într-o zi! Prin comparaţie, România este încă o democraţie tânără.

Deci, doresc să fac un apel mai ales la cei tineri: implicaţi-vă pentru o Europă aşa cum v-o doriţi şi pentru o Românie puternică în Europa.

Aşa cum au făcut-o fondatorii Uniunii şi societăţile din Europa occidentală după cel de-al Doilea Război Mondial, aşa cum au făcut-o locuitorii din fosta RDG şi Europa de Est după căderea Zidului Berlinului şi a Cortinei de fier.

Şi haideți să ne amintim de asta, acum, la 30 de ani după căderea Zidului şi în cadrul „Zilelor culturale Leipzig“ şi să sărbătorim împreună acest jubileu îmbucurător!

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.