#China:The debris of the upper stage of the Long March 5B Y3 rocket (#CZ5B) has re-entered the atmosphere in #Sulu sea around 119.0°E, 9.1°N, and most of the components have been burnt out during re-entry. pic.twitter.com/StX0QDmYiA https://t.co/WgrJXtD7dX
— Wᵒˡᵛᵉʳᶤᶰᵉ Uᵖᵈᵃᵗᵉˢ𖤐 (@W0lverineupdate) July 30, 2022
Oficiali americani reproşează Beijingului faptul că nu a împărtăşit informaţii despre această cădere posibil periculoasă.
Citește și: VIDEO Forțele aliate în acțiune în Hawaii: 38 de nave, trei submarine, 170 avioane, 25 mii soldați
Agenţia a publicat pe contul oficial de WeChat coordonatele impactului - în Marea Sulu, la aproximativ 57 de kilometri în largul coastei de est a Insulei Palawan, în Filipine.
Citește și: Sistemul de plafonare a preţurilor la carburanţi din Ungaria a fost limitat. Cine mai beneficiează
”Majoritatea dispozitivelor acesteia au fost distruse” în timpul coborârii rachetei, care a fost folosită duminica trecută la lansarea celui de-al doilea dintre cele trei module de care China are nevoie pentru a-şi completa nou Staţie Spaţie Tiangong, care urmează să fie complet operaţională până la sfârşitul anului.
Reintrarea în atmosferă a rachetei a fost anunţată cu câteva ore mai înainte de către armata americană.
”Comandamentul Forţei Spaţiale confirmă că racheta (de tip) Long March-5B a Republicii Populare Chineze a reintrat în atmosferă deasupra Oceanului Indian la 30 iulie”, la ora 16.45 GMT (19.45, ora României), a anunţat armata americană într-un mesaj postat pe Twitter.
Agenţia Spaţială din Malaysia a anunţat că a detectat fragmente ale rachetei pe cale să ardă şi care apoi au căzut în Marea Sulu, la nord-est de Insula Borneo.
”Fragmente ale rachetei au luat foc la intrarea în spaţiul aerian terestru, iar fragmente în flăcări au traversat spaţiul aerian malaysian şi au fost detectate în mai multe zone, în timp ce traversau spaţiul aerian al statului Sarawak”, preciza ea.
Racheta de tip Long March-5B nu a fost concepută pentru a-i fi controlată coborârea pe orbită, un lucru care a provocat critici, la fel ca la celelalte coborâri.
China ”nu a oferit informaţii precise despre traiectoria rachetei sale de tip Long March-5B”, a acuzat sâmbătă într-un mesaj postat pe Twitter directorul NASA, Bill Nelson.
”Toate naţiunile care desfăşoară activităţi spaţiale trebuie să respecte practici exemplare”, pentru că orice cădere de obiecte de talie ”prezintă riscuri importante să provoace pierderi de vieţi umane sau materiale”, a denunţat el, subliniind că împărtăşirea informaţiilor este ”esenţială” în vederea unei ”utilizări responsabile a spaţiului şi asigurării securităţii oamenilor aici, pe Terra”.
Intrarea în atmosferă degajă o căldură uriaşă şi antrenează fricţiuni, iar segmente pot arde şi se dezintegra, însă rachete mari, ca Long March-5B, pot să nu fie distuse complet.
Fragmentele unor astfel de rachete pot ajunge pe suprafaţa Pământului şi cauza pagube sau pot face victime, în pofida faptului că acest risc este slab, având în vedere că planeta este acoperită în proporţie de 70% de apă.
În 2020, fragmente ale altei Long March au căzut pe sate, în Coasta de Fildeş, şi au cauzat pagube, însă nu şi victime.
Gigantul asiatic investeşte miliarde de euro, de mai multe decenii, în programul său spaţial.
Staţia Spaţială Tiangong este una dintre ”bijuteriile” acestui program.
China şi-a trimis primul astronaut în spaţiu în 2003.
Ea a depus, la începutul lui 2019 un dispozitiv pe faţa ascunsă a Lunii, o premieră mondială.
În 2021, ea a făcut un mic robot să aterizeze pe Marte şi preconizează să trimită oameni pe Lună la orizontul lui 2030, relatează News.ro.
