„Statutul de ţară candidată ne oferă o direcţie clară de dezvoltare şi, mai important, ne dă speranţă. Suntem o ţară mică care va fi mai sigură în familia UE'', a declarat ea într-o conferinţă de presă privind decizia luată joi seara de Cei 27.
În discursul său, transmis în direct la televiziunea publică, Sandu a avertizat că statutul „nu schimbă lucrurile peste noapte'', dar pentru moldoveni „este o speranţă, lumina de la capătul tunelului''. „Apartenenţa la UE înseamnă să faci parte din piaţa UE. Pentru cetăţeni, apropierea de UE înseamnă garantarea drepturilor şi libertăţilor lor şi mai multe oportunităţi aici, acasă", conform Agerpres.
Preşedinta a subliniat că bucuria pentru obţinerea de către Republica Moldova a statutului de candidat la UE este umbrită de criza majoră provocată de războiul din Ucraina. Potrivit acesteia, nu există niciun domeniu al vieţii sociale şi economice care să nu fie afectat de război, creşterea preţurilor la combustibil şi nu numai, toate au fost afectate în mod dramatic de război. Aceste crize au cauze externe, iar instrumentele cu care ne putem apăra împotriva lor sunt limitate.
Citește și: Remus Pricopie: Eforturile pentru aderarea Republicii Moldova la UE trebuie amplificate
Maia Sandu a subliniat că moldovenii „s-au mobilizat în mod exemplar pentru a-i ajuta pe refugiaţii ucraineni" şi a făcut apel la aceeaşi mobilizare pentru a aduce standardele moldoveneşti mai aproape de cele europene.
Pe cetăţenii moldoveni îi aşteaptă „o muncă grea şi îndelungată pentru a construi o Moldovă europeană'', iar autorităţile moldovene îşi vor asuma „orice cost politic'' pentru a atinge acest obiectiv, a mai spus preşedinta Republicii Moldova.
Şefii de stat şi de guvern ai UE au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la UE, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană a făcut o recomandare în acest sens.
Citește și: ANALIZĂ România, printre cele mai mici prețuri din UE la servicii și mâncare. Salariile ne „omoară”
Acest statut este primul pas spre aderarea celor două ţări la UE, proces care ar putea fi reversibil în cazul în care acestea nu se conformează reformelor cerute de executivul comunitar în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sau aplicarea legii care limitează puterea oligarhilor, scrie EFE.
