VIDEO Cărei religii aparține Trump? S-a pozat ca Iisus, s-a certat cu Papa, e acuzat că duce războaie sfinte

În contextul războiului din Iran, Donald Trump a primit acuzații că administrația sa invocă scripturile creștine ca justificare morală pentru declanșarea unor conflicte cu alte credințe religioase. Este cel mai mare lider al lumii în conflict religios cu alte națiuni?

Președintele Donald Trump este un protestant non-denominațional care a oferit puține în ceea ce privește convingerile personale sau credințele teologice.

A fi non-denominațional înseamnă a nu te alinia la nicio denominațiune religioasă specifică sau sectă consacrată.

Conceptul există și în alte credințe, dar este cel mai frecvent asociat cu creștinismul, referindu-se la biserici independente care nu sunt guvernate de organizații mai vechi, principale, precum bisericile catolice, baptiste sau metodiste.

Cărei religii aparține Trump? S-a pozat ca Iisus, s-a certat cu Papa, e acuzat că duce războaie sfinte

Caracteristica celei de-a doua Administrații Trump este satisfacerea tuturor confesiunilor, potrivit unui articol din Washington Examiner.

Multe dintre aceste denominațiuni nu se înțeleg. Unele sunt diametral opuse credințelor altora. Unii nici măcar nu se consideră unii pe alții colegi creștini.

Dar nimic din toate acestea nu contează pentru un președinte care și-a construit coaliția pe aceste comunități distincte.

Trump are „un simț intuitiv foarte bun că țara beneficiază enorm de pe urma comunităților religioase, a bisericilor, sinagogilor și a altor comunități religioase, iar acesta este cu adevărat unul dintre secretele succesului nostru ca țară”, a declarat senatorul Mike Lee (republican din Utah) pentru Washington Examiner.

„Instituțiile robuste ale societății civile sunt legate de credință”.

La începutul acestei luni, Pentagon a publicat o listă actualizată a codurilor de afiliere religioasă. Aceasta a exclus Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă (LDS) din categoria „creștină”.

Majoritatea confesiunilor creștine nu recunosc biserica LDS dintr-o multitudine de motive.

Senatorul Mike Lee, el însuși membru al bisericii LDS, a fost indignat. Lee a declarat pentru Washington Examiner că l-a contactat imediat pe secretarul de război Pete Hegseth și a cerut schimbarea codurilor.

Senatorul a spus că Hegseth „și-a exprimat un anumit scepticism cu privire la această posibilitate”. Așa că a ridicat telefonul și l-a sunat pe președinte.

„În câteva clipe, a înțeles”, a spus Lee. „Adică, mi-a luat mult mai mult timp să-i explic pur și simplu - poate 20, 30 de secunde - decât i-a luat lui să reacționeze. De îndată ce i-am explicat, mi-am dat seama că a înțeles imediat.”

Lee a spus că Trump i-a numit pe credincioșii LDS oameni muncitori care „iubesc această țară” și a promis că se va asigura personal că situația „va fi rezolvată până mâine”.

„Și așa a fost”, a spus Lee. Pentagon a optat să renunțe complet la denumirea de „creștin” și să rămână la denumiri confesionale precum „prezbiterian” sau „metodist”.

Lee a spus că întreaga afacere i-a confirmat percepțiile conform cărora Trump „are un simț intuitiv foarte bun despre cum să gestioneze aceste lucruri în mod corespunzător”.

Trump a înființat Biroul de Credință al Casei Albe 

Membrii Bisericii Catolice au fost printre cei mai mari beneficiari ai campaniei lui Trump. Trump s-a concentrat în mod explicit pe zilele sfinte catolice, apelând la clerici de rang înalt pentru a obține contribuții în cadrul Comisiei sale pentru Libertăți Religioase.

După câteva săptămâni dificile în care președintele s-a impus drept principalul critic al Papei Leon al XIV-lea din cauza opoziției pontifului față de războiul din Iran, Trump a făcut un gest „fără precedent” de a lăuda Conferința Episcopilor Catolici ai Statelor Unite pentru consacrarea țării către Inima Sacră a lui Isus.

„Mi se pare că acest lucru este fără precedent și demonstrează stima pe care Administrația Trump o are pentru Biserica Catolică din Statele Unite și cât de atent este președintele la numeroasele contribuții pozitive pe care catolicii le-au adus acestei țări”, a declarat anterior episcopul Robert Barron pentru Washington Examiner despre această ocazie.

Theresa Peyton, fostă directoare de informații a Casei Albe și o catolică devotată, a declarat pentru Washington Examiner că a existat o „decizie strategică deliberată din partea administrației de a susține diverse expresii religioase tradiționale și de a asigura o coaliție politică vitală”.

Ea a subliniat o serie de inițiative lansate de la începutul celei de-a doua administrații, inclusiv înființarea unor organisme precum Biroul de Credință al Casei Albe, Comisia pentru Libertate Religioasă și Grupul Operativ al Departamentului de Justiție împotriva prejudecăților anticreștine.

„Administrația prezintă credința nu doar ca o preferință privată, ci ca fundament public al forței și libertății civice americane”, a spus Peyton.

„Această viziune recunoaște succesul istoric al națiunii ca fiind profund înrădăcinat în moștenirea sa iudeo-creștină, menținând în același timp o îmbrățișare largă și incluzivă pentru toți oamenii de bunăvoință, indiferent de sistemul lor de credințe.”

Douglas Wilson, un pastor prezbiterian înrădăcinat în sfera lui Trump, care ține în mod regulat predici la Pentagon, consideră îmbrățișarea de către Trump a pluralismului religios ca fiind „confuză din punct de vedere teologic” pentru ceea ce ar trebui să fie o națiune mai rigid creștină, cu credințe comune.

Dar este „cu toate acestea recunoscător pentru aceasta” în comparație cu ceea ce a fost înainte.

„Prefer această configurație hegemoniei seculariste, deoarece ne oferă mai mult spațiu de manevră... mai mult spațiu pentru a evangheliza și a propovădui”, a declarat Wilson pentru Washington Examiner.

Wilson a spus că nu crede că ar fi posibil în acest moment ca cineva să gestioneze corect identitatea religioasă americană, deoarece „înainte ca o organizare corectă să poată apărea, ar trebui să existe o reformă și o renaștere masivă în biserica creștină”.

Citește și: Marco Rubio minimizează criticile lui Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea înaintea vizitei la Vatican

Wilson, care nu e de acord cu procesiunile publice ale catolicilor, a spus că este jenat de sentimentul că America modernă suferă de un episod de incoerență religioasă care, în cele din urmă, aruncă „toate religiile într-un blender” și celebrează „piureul” neinspirat.

„Piureul este atunci când Fox News difuzează Crăciun Fericit și Hanuka Fericit, toate la un loc, într-un amestec vesel”, a explicat el. „Acest lucru, în mod necesar, creează o situație în care toți religioșii se pot înțelege, dar numai cu condiția ca nimeni să nu o ia în serios”.

Trump a fost prezbiterian, iar în 2020 s-a convertit la protestantism

Trump a fost crescut ca prezbiterian, religia mamei sale scoțiene. S-a identificat cu această denominațiune cea mai mare parte a vieții sale, inclusiv în timpul primului său mandat de președinte, dar și-a anunțat convertirea la protestantismul nedenominațional în 2020.

A doua sa administrație a fost plină de referințe neașteptate la soarta sufletului său etern.

Citește și: „Război rece”, în familia Trump? De ce nu merge președintele Donald Trump la nunta fiului său cel mare?

Trump a declarat în diverse momente că „nu crede că există ceva care să mă ducă în Rai”. După ce presa a început să scrie despre aparenta sa criză existențială, el a minimalizat seriozitatea comentariilor sale la Micul dejun Național de Rugăciune din 2026.

„New York Times a publicat un articol pe prima pagină despre Donald Trump care își pune la îndoială viața și sensul vieții sale - nu, doar mă distram”, a spus el, în hohote de râs din partea publicului.

„Chiar cred că probabil ar trebui să reușesc. Adică, nu sunt un candidat perfect, dar am făcut o grămadă de lucruri bune.”

Și tot în domeniul distracției a fost și poza cu AI în care mulți au crezut că se arată ca Iisus Cristos. A explicat ulterior că era doar o ilustrație a faptelor bune pe care le-a făcut.