Uneltele Moscovei. 11 partide din Ucraina, scoase în afara legii pentru afinități putiniste

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 18.04.2022 - 10:13

Activitatea a 11 formațiuni politice a fost suspendată în Ucraina după invazia rusă în această țară.

SHARE

După debutul invaziei rusești în Ucraina, unsprezece partide politice ucrainene au fost suspendate din cauza legăturilor cu Rusia. Consiliul de Securitate Națională și Apărare a Țării a luat decizia de a le interzice acestor formațiuni orice activitate politică. 

Cele 11 partide de opoziție sunt: Platforma Opoziției pentru Viață, Partidul lui Sharii, Nashi (Al Nostru), Blocul de Opoziție, Opoziția de Stânga, Uniunea Forțelor de Stânga, Derzhava (Statul), Partidul Progresist Socialist din Ucraina, Partidul Socialist din Ucraina, Partidul Socialiștilor și Blocul Volodimir Saldo.

„Consiliul de Securitate și Apărare a Țării a decis, având în vedere războiul de anvergură declanșat de Rusia și legăturile politice pe care o serie de structuri politice le au cu acest stat, să suspende orice activitate a unui număr de partide politice pentru perioada legii marțiale“, a spus președintele Volodimir Zelenski, într-un mesaj video adresat națiunii. 

Liderul ucrainean a semnat și un decret care unește toate canalele naționale de televiziune într-o singură platformă, invocând importanța unei „politici unificate de informare“, conform aceleiași legii marțiale.
________________________________________________________

Citiți tot dosarul special  

ANALIZĂ Cum au eșuat liderii occidentali în a înțelege regimul de la Kremlin. Câteva semne de orbire 

Unde ne-am înșelat cu Rusia? Cum va trebuie să trateze Occidentul regimurile autoritare  

FOTOREPORTAJ Cel mai mare dezastru umanitar din Europa acestui secol. Fuga din fața invaziei ruse  

În sprijinul cauzei. Cum puteți ajuta, fără frică, Ucraina  

Cum au spălat oligarhii ruși miliarde de dolari cumpărând apartamentele de lux în New York
________________________________________________________

Cine sunt partidele suspendate și care sunt motivele

👉 Derzhava (Statul)

Derzhava este un partid politic înființat la sfârșitul anului 1999. El a format o coaliție cu Partidul Progresist Socialist al Ucrainei după Revoluția Portocalie.

Fosta denumire a partidului este Rusia Edina (Rusia Unită), similară cu a partidului lui Vladimir Putin, pentru a simboliza puternica legătură dintre cele două formațiuni. 

👉 Nashi (Al Nostru)

Partidul Nashi (Al Nostru) este condus de Evghen Muraiev și este al doilea ca mărime dintre cele 11 partide politice suspendate în Ucraina.

Recent, Marea Britanie a acuzat Rusia că vrea să instaleze un lider pro-rus la conducerea Ucrainei. Unul dintre numele luate în considerare de Rusia este Evgheni Muraev, lucru negat de Moscova. 

Agenția Reuters i-a făcut un profil tânărului politician. Născut în 1976 în orașul Harkov, lângă granița cu Rusia, Evgheni Muraev este unul dintre politicienii care fac opoziție conducerii pro-occidentale care a preluat puterea după protestele Euromaidan din 2014.

El și-a început cariera politică în Harkov, ca aliat al fostului președinte Viktor Ianukovici, care a fugit în Rusia după Euromaidan.

VOLODIMIR ZELENSKI
a semnat și un decret prin
care unește toate canalele
naționale de televiziune .ntr-o
singură platformă, motivând
prin nevoia unei „politici
unificate de informare“

Între 2014 și 2019 a fost parlamentar. Mai întâi în formațiunea Blocul Opoziției, partid format din rămășițele Partidului Regiunilor al lui Ianukovici, susținut de Moscova. 

În 2018, a lansat un nou partid, Nashi (Al Nostru). Muraev s-a înscris la alegerile prezidențiale din 2019, dar s-a retras din cursă înainte de vot.

Muraev promovează idei apropiate de discursul Rusiei în privința Ucrainei, scrie Reuters. El consideră că protestele Euromaidan au fost o lovitură de stat sprijinită de Occident.

Anul trecut, s-a referit la războiul din Donbas, din estul Ucrainei, ca la un conflict intern între guvern și rebeli, spre deosebire de Ucraina și Occident, care îl văd ca un conflict între Ucraina și forțe sprijinite de Rusia.

Tot anul trecut, Muraev a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski este controlat de
Occident și a sugerat, la fel ca Rusia, că Ucraina ar putea încerca să recucerească prin forță teritoriile ocupate de separatiștii sprijiniți de Rusia.

LEGE MARȚIALĂ  Interzicerea vocilor favorabile lui Vladimir Putin în Ucraina a fost un obiectiv principal al structurilor de securitate ale acestei țări - Foto: Getty Images

Kievul a respins un asemenea plan. El  deține televiziunea cu același nume cu al partidului, Nashi (Al Nostru), care a început să emită în noiembrie 2018 și care a fost interzisă în 2022. El a mai deținut o televiziune de știri, NewsOne, interzisă în 2021.

Potrivit unui sondaj realizat în decembrie 2021 de centrul de reflecție Razumkov, el s-ar clasa pe locul al șaptelea în rândul potențialilor candidați la alegerile prezidențiale din 2024, cu o susținere de 6,3%. Un alt sondaj făcut de institutul Rating îl plasează pe locul cinci.

În 2017, în declarația de avere depusă ca parlamentar, Muraev a declarat că deține 2 milioane de dolari, 1 milion de euro și 1 milion de hrivne (moneda ucraineană), care valorează circa 460.000 de dolari.

Blocul de Opoziție

Blocul de Opoziție a fost înființat de oligarhii ucraineni Rinat Ahmetov, Dmitro Firtaș și Iuri Boico. Din partid s-au desprins alte două alte partide:  Blocul de Opoziție – Partidul pentru Pace și Dezvoltare, condus de Evgheni Muraiev și susținut de oligarhii Boris Kolesnikov și Vadim Novinski, și, respectiv Platforma de Opoziție – Pentru Viață, condusă de oligarhul Iuri Boico și Serghei Liovocikin, implicat în legăturile consultantului american al lui Trump, Paul Manafort, cu agentul GRU Konstantin Klimnik.

👉 Platforma de Opoziție – Pentru Viață

Partidul de Opoziție - Pentru Viață este cel mai mare dintre partidele suspendate în Ucraina (are 44 de locuri în Parlamentul ucrainean, care numără în total 450 de locuri).

Este condus de oligarhul Viktor Medvedciuk, născut în Rusia, aflat în relații extrem de apropiate cu liderul de la Kremlin. Vladimir Putin este nașul fiicei lui Medveciuk.

În 2021, acesta a fost acuzat de trădare, mai precis că a susținut forțele separatiste, și pus în arest la domiciliu în complexul său de la nord de Kiev, o decizie care a înfuriat Moscova.

Medvedciuk a scăpat de arest la trei zile după ce Rusia a invadat Ucraina, potrivit guvernului ucrainean, iar locul în care se află în prezent este momentan necunoscut.

Potrivit revistei Newsweek, dacă Vladimir Putin preia controlul complet asupra Ucrainei, Viktor Medvedciuk este liderul pe care va dori să-l instaleze în fruntea acestei țări. 

Viktor Medvedciuk (sus), Evghen Muraiev (primul de jos) și Anatoli Sharii (al doilea de jos) au subminat în mod constant securitatea națională a Ucrainei prin propagarea mesajelor propagandei rusești - Foto: Getty Images/ Wikipedia

Viktor Medvedciuk a fost multă vreme un susținător al forțelor separatiste pro-ruse din estul Ucrainei. În calitate de președinte al partidului „Platforma de Opoziție – Pentru viață“ din Ucraina, Medvedchuk a fost un jucător cheie în mișcările politice pro-ruse.

Pozițiile sale pro-ruse, combinate cu pozițiile sale anti-europene și anti-occidentale, îl fac un candidat atractiv pentru un guvern rus care caută să reducă influența NATO. 

Implicarea lui Medvedciuk în proiecte petroliere și relațiile sale stabilite cu cei mai proeminenți oameni de afaceri ruși i-ar permite să lege și mai mult economia Ucrainei de cea a Rusiei.

Oligarhul a deținut trei posturi de televiziune care au fost închise anul trecut de actualul președinte ucrainean Volodimir Zelenski. 

👉Partidul lui Sharii (PSh) 

A fost înființat de blogerul Anatoli Sharii, acuzat în 2021 de înaltă trădare în urma unei anchete declanșate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).

Potrivit anchetatorilor, Sharii a desfășurat activități ilegale în detrimentul securității naționale a țării în sfera informațională. SBU a precizat că are motive să creadă că Sharii a acționat la ordinele structurilor străine.

„Vorbim despre incitarea la ură națională, rasială sau religioasă, umilirea onoarei și demnității naționale etc. Dovezile anchetei au fost confirmate de o serie de studii de specialitate care au stabilit că există faptele activităților sale subversive împotriva Ucrainei“, a precizat SBU.

Astfel, în 2012, prin intermediul rețelelor de socializare, media electronică și canalelor de televiziune rusești, Sharii a asistat structurile de stat și neguvernamentale ale Federației Ruse în desfășurarea de operațiuni speciale de informare.

El a fost implicat în special în discreditarea politicii de stat a Ucrainei, a difuzat în mod deliberat și intenționat informații manipulatoare, distorsionate despre inițiativele guvernamentale și evenimentele din Donbas, pentru a agrava și a destabiliza situația socio-politică și socio-economică, a incita conflicte interetnice și interconfesionale.

👉 Partidul Progresist Socialist din Ucraina 

Este un partid bolșevic condus de Natalia Vitrenko, membră a Uniunii Tineretului Eurasiatic, înființață de ideologul rus Alexandr Dughin. Cele două partide sunt afiliate și cu Frontul Poporul Întregii Rusii, coaliția care îl susține pe Putin.

Doctor în științe economice, Natalia Vitrenko (n. 1951) a condus în trecut „Blocul Popular de Opoziție“, care a câștigat 2,93% la alegerile parlamentare din 2006.

Ea a fost atunci principala reprezentantă a anti-occidentalismului radical din Ucraina și a fost cunoscută pentru opiniile ei pro-ruse, precum și pentru invectivele frecvente împotriva politicienilor ucraineni pe care ea îi numește în mod regulat „fasciști“.

COMISIA DE LA VENEȚIA
recomandă int erzicerea sau
dizolvarea parti delor politice
doar În cazul celor care
folosesc violența ca scop politic
și îndeamnă la răsturnarea
ordinii constituționale,
subminând drepturi și libertăți
garantate de Constituție

În 2004-2006, Vitrenko a fost cooptată în Mișcarea Eurasianistă Internațională cu sediul la Moscova și în Uniunea Eurasianistă a Tineretului.

Aceste structuri au fost o reacție la Revoluția
Portocalie din Ucraina, conduse și dedicate în întregime ideilor notoriului publicist rus și doctor în științe politice, Aleksandr Dugin (n. 1962).

👉 Partidul Socialist din Ucraina

Partid format de foști membri ai Partidului Comunist din Ucraina în 1991, atunci când acesta a fost interzis. Condus de Ilia Kiva, fost deputat în Rada Supremă (Parlamentul ucrainean), funcție din care a fost demis în urma comentariilor făcute în favoarea Rusiei după invazia din 2022. 

El a spus, printre altele: „Poporul ucrainean are nevoie de eliberare“, „Ucrainenii, bielorușii, rușii sunt același popor“, „Ucraina a fost înrobită și îngenuncheată de Vest, impregnată cu nazism și nu are niciun viitor“.

Kiva a fost pus sub învinuire de Procuratura Generală pentru înaltă trădare, propagandă rusească de război și posesie ilegală de arme.

👉 Uniunea Forțelor de Stânga 

Partidul este condus de Vasil Volha. Acesta a fost reținut sub acuzația de luare de mită, pe 19 iulie 2011 și, după doar două luni, a fost pus sub acuzare pentru delapidare.

A fost condamnat la 5 ani de închisoare, pe 24 septembrie 2012.

👉 Blocul „Volodimir Saldo“ 

Este partidul fostului primar al oraşului Herson, Volodimir Saldo, fost deputat, care a fost deja suspectat de colaborare cu Armata rusă şi de încercarea de a organiza o administraţie de ocupaţie în oraș.

Partidele interzise anterior în Ucraina

 
👉 Partidul Comunist din Ucraina (Uniunea Sovietică) – interzis în 1991

👉 Partidul Comunist din Republica Populară Donețk

👉 Partidul Comunist din Ucraina (reînnoit) - interzis în 2015

👉 Partidul Comunist al Muncitorilor și Țăranilor – interzis în 2015

👉 Mișcarea Socială Republica Donețk.

Ce prevede legea românească

În România, „pot funcționa ca partide politice numai asociațiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, și care militează pentru respectarea suveranității na­ționale, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democrației constituționale“.

Iată ce prevede articolul 3 din Legea nr. 14 din 9 ianuarie 2003 a partidelor politice (republicată în 2015):

„Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activități pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constituția României“.

Potrivit art. 30, „sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri“.

De asemenea, art. 40, alin. 2, prevede că: „Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale“. Alin. 4 adaugă: „Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise“.

De asemenea, „partidele politice nu pot organiza activități militare sau paramilitare și nici alte activități interzise de lege“. Aceeași Lege 14 din 9 ianuarie 2003 a partidelor politice (republicată în 2015) stabilește:

„Art. 45

(1) Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele condiții:

a) când se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) și ale art. 40 alin. (2) și (4) din Constituția României, republicată, de către Curtea Constituțională, precum și ale art. 3 alin. (3) și (4) din prezenta lege;

b) când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice;

c) când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;

d) când partidul urmărește alt scop decât cel care rezultă din statutul și programul politic ale acestuia;

e) ca urmare a inactivității constatate de Tribunalul București conform art. 46 alin. (1);

f) ca urmare a aplicării art. 26“. (acest articol se referă la neîndeplinirea condițiilor legale de înregistrare a unui partid politic).

Recomandările Comisiei de la Veneția

În legătură cu suspendarea sau interzicerea unor partide politice, Comisia de la Veneția a adoptat o serie de recomandări:

1. Statele ar trebui să recunoască că fiecare are dreptul de a se asocia liber în politică. Acest drept include libertatea de a avea opinii politice, de a primi și de a transmite informații fără intervenția unei autorități publice și indiferent de frontiere.

2. Orice limitări ale exercitării drepturilor fundamentale ale omului mai sus menționate prin activitatea partidelor politice trebuie să fie în concordanță cu prevederile Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și alte tratate internaționale, în vremuri normale, precum și în situații de urgență.

3. Interzicerea sau dizolvarea silită a partidelor politice poate fi justificată numai în cazul partidelor care susțin folosirea violenței sau folosesc violența ca scop politic, îndeamnă la răsturnarea ordinii constituționale democratice, subminând astfel drepturi și libertăți garantate de constituție. 

4. Un partid politic în ansamblu nu poate fi considerat responsabil pentru comportamentul membrilor săi, în cadrul activităților politice/publice și de partid.

5. Interzicerea sau dizolvarea partidelor politice ca o activitate de anvergură deosebită este o măsură ce trebuie utilizată cu cea mai mare reținere.

Înainte de a se adresa organelor judiciare pentru a interzice sau a dizolva un partid, guvernul sau alte organe ale statului ar trebui să evalueze, având în vedere situația țării în cauză, dacă partidul respectiv reprezintă cu adevărat un pericol pentru ordinea politică liberă și democratică sau pentru drepturile persoanelor și dacă alte măsuri mai puțin radicale ar putea împiedica sau elimina acest pericol.

6. O măsură legală de interzicere sau desființare a unui partid politic se va aplica în urma unei sentințe judecătorești de neconstituționalitate și va fi considerată de natură excepțională și guvernată de principiul proporționalității.

Orice astfel de măsură trebuie să se bazeze pe dovezi suficiente că partidul însuși, și nu doar membrii individuali, urmăresc obiective politice folosind sau pregătindu-se să folosească mijloace neconstituţionale.

7. Interzicerea sau dizolvarea unui partid politic ar trebui să fie decisă de către Curtea Constituțională sau alt organ judiciar adecvat într-o procedură transparentă care oferă toate garanțiile unui proces echitabil. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.