Biden și-a exprimat în urmă cu o lună încrederea totală că Forțele Naționale Afgane de Securitate formate de SUA au „toate instrumentele, instruirea și echipamentul” pentru a opri preluarea țării de către talibani.

Citește și: Pe cont propriu în Kabul, orașul fără adrese. Peripeții la fosta Ambasadă a Rusiei din Afganistan

Totodată, președintele american a declarat că și conducerea afgană „are în mod clar capacitatea de a susține guvernul din Kabul”.

Talibanii au preluat Afganistanul în câteva săptămâni, iar președintele Ashraf Ghani și alți oficiali importanți au fugit fără să se știe exact unde.

SUA au cheltuit 89 de miliarde de dolari pentru a instrui și a dota armata afgană. Cum a fost posibil ca aceasta să nu opună o rezistență reală?

Rich Outzen, un colonel american care a luptat în Afganistan, a declarat pentru Anadolu Agency că armata afgană s-a văzut brusc fără sprijin aerian, logistică, transport, comunicații, odată ce armata și contractorii americani au plecat.

Cât despre conducerea politică, militarii afgani n-au avut niciodată o părere bună, iar „etica națională” nu le este cunoscută sau este insuficientă, potrivit lui Outzen.

„Comandanții și trupele și-au pierdut încrederea în conducerea de la Kabul și nu s-ar fi luptat pentru a o menține la putere. Corupția a afectat, de asemenea, salariul, moralul și disponibilitatea soldaților”, a spus Outzen.

Corupție era și în rândul armatei, unde existau soldați „fantomă”, care nu erau prezenți în unități, dar erau pe liste de plată „astfel încât un comandant să poată încasa niște salarii”.

„Și corupția în domeniul logisticii și al contractelor a fost extinsă”, a spus Outzen, acum consultant geopolitic.

Însă, lipsa sprijinului aerian a fost unul dintre factorii decisivi care ar fi condus sigur spre eșecul forțelor afgane.

Într-o țară precum Afganistan, răspândită pe munții Hindu Kush, forțele terestre erau dependente de acest sprijin aerian, care putea fi asigurat doar de SUA.

Militarii n-au luptat pentru că nu au avut sprijinul forțelor centrale (afgane și americane), nemaipunând la socoteală impactul psihologic al retragerii SUA.

Pentru mulți analiști militari care cunosc situația din Afganistan, militarii afgani intraseră în armată doar ca să aibă un loc de muncă „neavând o atitudine angajată pentru a-și servi țara”, personalul fiind selectat pe baza etniei, mai degrabă decât pe merit.

Cei mai mulți dintre aceștia s-au întors pur și simplu acasă.

Citește și

Mollahul Abdul Ghani Baradar, co-fondator şi numărul doi al talibanilor, s-a întors în Afganistan

Vicepreședintele afgan și fiul unui comandant militar au adunat forțele anti-talibane lângă Kabul

Întrebat cum se va raporta SUA la noua conducere, talibană, Outzen a spus că nu se vor dezvolta relații cu noul guvern.

„SUA vor emite avertismente și amenințări împotriva terorismului pentru a-i împiedica pe talibani să treacă linii roșii, cum ar fi sprijinul deschis sau toleranță față de Al-Qaeda” a apreciat Outzen.

Influența rusă și chineză va crește, pe măsură ce cea a SUA dispare. Turcia va avea un rol „interesant”, având în vedere legăturile sale strânse cu Pakistanul vecin, despre care se spune că are o influență asupra talibanilor și, de asemenea, ca membru al NATO.

Însă talibanii nu vor fi în stare să conducă o țară, o economie, ei colectând bani din trafic ilegal de arme, de droguri, opium.

Ceea ce înseamnă  că deocamdată nu au cucerit nimic și viitorul e incert, depinzând de factori externi.

Germania a oprit deja ajutorul pentru dezvoltare acordat Afganistanului estimat la 250 de milioane de euro pentru 2021.

Un astfel de ajutor era o sursă crucială de finanțare pentru țară - iar eforturile talibanilor de a proiecta o imagine mai blândă nu vor convinge puterile străine să continue să pompeze bani în Afganistan.