Noile reguli, ce reformează regimul actual aflat în vigoare din 2009, vizează exporturile către ţări terţe de bunuri şi tehnologii cu ''dublă utilizare'', care de exemplu pot servi în industrie, dar pot fi de asemenea folosite şi în materie de apărare, informaţii şi menţinerea ordinii.
Mai concret, în această categorie sunt incluse computere de înaltă performanţă, drone, anumite produse chimice, echipamente nucleare, tehnologii de telecomunicaţii.
''Noile reguli permit un echilibru corect între consolidarea competitivităţii UE, protejarea intereselor noastre în materie de a securitate şi promovarea drepturilor omului'', a afirmat ministrul german al economiei Peter Altmaier, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
Acordul prevede în special noi criterii pentru a acorda sau a refuza licenţe de export pentru anumite produse şi înăspreşte obligaţiile statelor membre cu privire la rapoartele publice asupra controlului privind exporturile în scopul creşterii transparenţei sectorului supravegherii cibernetice, potrivit Parlamentului European.
''Este un jalon pus de Uniunea Europeană, din moment ce regulile exportului de tehnologii de supraveghere au fost adoptate pentru prima dată. Noi spunem clar că interesele economice nu trebuie să primeze asupra drepturilor omului'', a subliniat eurodeputatul social-democrat german Bernd Lange, şeful echipei de negociere a PE în acest dosar.
Vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, responsabil pentru o economie în serviciul cetăţenilor şi comerţ, a salutat acest acord, care ''poate avea un impact considerabil şi poate reprezenta un risc pentru securitatea naţională şi internaţională, în timp ce tehnologiile cibernetice pot conduce la încălcări ale drepturilor omului''.
Pentru a intra în vigoare, noul regulament trebuie să fie adoptat oficial de Parlamentul European şi Consiliu.
