Sancțiunile împotriva Federației Ruse în cazul unei invazii a Ucrainei pot afecta activitatea misiunilor diplomatice ruse și exportul de materii prime și arme, potrivit publicației Izvestia, care a citat Departamentul de Stat al SUA.
Surse Izvestia din Parlamentul European au menționat că sancțiunile în discuție vor fi îndreptate împotriva principalelor sectoare economice ale Federației Ruse: energie, electronică și industria chimică.
„Mama tuturor sancțiunilor”
Occidentul nu a dezvăluit sancțiunile împotriva Moscovei care sunt în pregătire de câteva săptămâni. UE este precaută, sperând la o soluție diplomatică a conflictului. În Statele Unite, deși amenință cu restricții fără precedent, se pare că nu există un consens cu privire la „mama tuturor sancțiunilor”, potrivit Izvestia.
Potrivit documentului prezentat anterior de democrați, cele mai dure măsuri ar trebui să intre în vigoare imediat după presupusa invazie a Ucrainei de către Rusia. Cu toate acestea, republicanii au fost în favoarea introducerii măsurilor acum. Potrivit Bloomberg, cea mai drastică sancțiune afectează Nord Stream 2, ceea ce deja s-a declarat la nivel oficial.
Autorul proiectului de lege „mama tuturor sancțiunilor” împotriva Federației Ruse, șeful Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului SUA, Bob Menendez, a avut în vedere sancțiuni împotriva industriilor extractive, a unor bănci rusești (conform Reuters , Sberbank și VTB), sancțiuni cu efecte asupra datoriei publice, sancțiuni ce-l privesc pe președintele Vladimir Putin și alți reprezentanți ai conducerii țării.
De asemenea, se așteaptă blocarea plății în dolari pentru furnizarea de resurse energetice rusești.
Potrivit consilierului Departamentului de Stat al SUA, Derek Chollet, într-un interviu recent pentru The Financial Times, SUA și UE sunt aproape de a ajunge la un acord asupra unui pachet unic de potențiale restricții.
Acesta a subliniat că sancțiunile vor fi dinamice, pot fi completate și modificate în mod constant, întrucât aliații caută să mențină presiunea asupra Moscovei.
Izolare diplomatică și „sancțiuni istorice” impuse de Londra
După cum a raportat anterior tabloidul german Bild, Occidentul intenționează să blocheze aprovizionarea cu materii prime din Rusia, să reducă aprovizionarea cu arme rusești și chiar să restrângă activitatea misiunilor diplomatice ruse, ceea ce înseamnă o izolare a lui Vladimir Putin, care dorea, din contră, să devină un jucător principal mondial.
Ambasadorul rus în Statele Unite, Anatoli Antonov, a raportat anterior că Departamentul de Stat al SUA a ridicat problema expulzării sale dacă Moscova nu eliberează vize pentru paza de corp a ambasadorului SUA la Moscova.
În contextul unei noi agresiuni împotriva Ucrainei, există posibilitatea scăderii și mai mult al nivelului prezenței diplomatice ruse, prevăzute de sancțiuni.
Secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, a avertizat miercuri că o invazie rusă a Ucrainei este încă posibilă, în ciuda anunțului retragerii unor trupe de către Moscova.
Citește și
Von der Leyen: „CE va acţiona cu fermitate' pentru a pedepsi încălcările statului de drept”
Aurescu: Nu sunt încă semne că dezescaladarea situaţiei de securitate din Marea Neagră este reală
Intervievat de Sky News la Bruxelles, unde a participat la o reuniune a miniștrilor Apărării NATO, Wallace a spus că nu există dovezi ale retragerii Rusiei, iar desfășurarea de armament greu și spitale de campanie indică intenția unei invazii la scară largă.
„Ceea ce nu am văzut sunt dovezi ale retragerii care a fost anunțată de Kremlin. De fapt, am văzut o acumulare continuă de lucruri precum spitale de campanie și sisteme de arme strategice, cum ar fi rachetele Iskander, desfășurate”, a spus el.
Marea Britanie a semnat deja o lege care extinde puterile Guvernului de a impune sancțiuni Federației Ruse.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut miercuri Parlamentului țării sale să elaboreze un proiect de lege analog cu legislația luată în considerare de Guvernul britanic, care ar permite o gamă largă de sancțiuni dure împotriva Moscovei.
Potrivit ministrului, legea, din 2019 „stabilește dreptul autorităților britanice de a impune sancțiuni oricăror organizații, persoane fizice și persoane juridice care sunt asociate cu statul rus”.
„În conformitate cu această lege, sancțiunile pot fi impuse, la cererea autorităților britanice, oricăror persoane fizice și juridice doar pentru faptul că aparțin Rusiei, sunt cetățeni ruși. Acest lucru se întâmplă pentru prima dată în istorie”, a subliniat Lavrov.
De ce-l „doare-n cot” pe Putin de sancțiunile Occidentului
Ambasadorul Rusiei în Suedia, Viktor Tatarinţev, a declarat că pe ruși îi „doare în cot” de sancțiunile Occidentului, dacă va invada Ucraina. Președintele Putin mizează pe faptul că țările occidentale europene vor continua să facă afaceri și nu se vor raporta la „comenzile de peste Ocean”.
Europa de Vest și de Sud, Polonia, Țările Baltice, Suedia și Danemarca susțin sancțiunile împotriva Rusiei în cazul unei escalade militare a crizei actuale din Ucraina. Cu toate acestea, Kremlinul are certitudinea că Germania, Austria și o serie de țări din Europa Centrală și de Est nu sunt chiar atât de dornice s-o rupă cu Rusia.
Potrivit Izvestia, Germania este dependentă de sursele de energie din Rusia, iar acum se confruntă cu o criză gravă a prețurilor la energie electrică.
Sancțiunile UE discutate vor viza sectoarele energetice și financiare din Rusia, care sunt importante pentru economia rusă, dar „aproape sigur” măsurile vor afecta și Europa.
Josep Borrell a declarat că UE are în vedere restricții de control la export care ar putea priva Federația Rusă de bunuri „necesare pentru realizarea ambițiilor strategice”.
Bruxelles-ul își analizează propriile pierderi posibile din restricțiile planificate. Astfel, potrivit The Financial Times, reprezentantul oficial al Italiei în UE, în timpul unei întâlniri private a diplomaților de săptămâna trecută, a avertizat despre consecințele economice ale măsurilor antiruse pentru afacerile italiene și a propus ca pierderile să fie distribuite uniform între statele membre.
Consecințele restricțiilor au fost discutate și la Viena. La 13 februarie, ministrul austriac al Digitalizării și Economiei, Margarethe Schramböck, a remarcat că sancțiunile împotriva Nord Stream 2 (SP 2) vor fi, cel mai probabil, incluse într-un pachet de măsuri la scară largă împotriva Federației Ruse.
Potrivit acesteia, o serie de țări ar dori ca Viena să renunțe la SP-2, dar statul a investit prea mult în acesta, prin OMV.
Potrivit Reuters, țările europene aflate în negocieri cu Statele Unite au fost cele care s-au opus deconectării Rusiei de la SWIFT, creditorii temându-se că nu li se vor plăti datorii în valoare de miliarde de dolari.
Însă din toate aceste demersuri, Moscova trebuie să înțeleagă că, în caz că își va pune în aplicare strategia de război, disensiunile actuale privind sancțiunile vor dispărea, iar prețul plătit de Rusia va fi enorm, în toate sferele de influență în care este interesată.
