The Economist: Putin își "sapă singur groapa" înfrângerii în Ucraina. Blitzkrieg-ul terorizează orașele Rusiei
Dictatorul Vladimir Putin se află într-un impas strategic profund în războiul împotriva Ucrainei. "Măreața" armată a Rusiei nu reușește să obțină victorii strategice în Ucraina și acum, atacurile ucrainene și tensiunile sociale ar putea detona o criză majoră în interiorul Rusiei.
Războiul lui Putin împotriva Ucrainei riscă să devină, până la 10 iunie 2026, mai lung decât Primul Război Mondial, se arată într-o analiză The Economist.
Atât conflictul actual, cât și Marele Război din anii 1914 - 1919 ar fi trebuit, în teorie, să se încheie în câteva săptămâni. În realitate, ambele s-au transformat în conflicte de uzură, cu pierderi masive care au dus la o criză totală la nivelul întregii omeniri.
The Economist: Putin își "sapă singur groapa" înfrângerii în Ucraina. Blitzkrieg-ul terorizează orașele Rusiei
Jurnaliștii britanici compară situația actuală cu impasul de pe fronturile Primului Război Mondial, precizând că în 2025, Rusia "vândută" de Putin drept a doua cea mai mare armată a lumii nu a reușit nicio străpungere semnificativă pe frontul din Ucraina.
Ofensiva rusă din vara anului trecut s-a soldat cu un eșec major, armata folosind tactici rudimentare, desprinse parcă din altă epocă, care nu mai au niciun efect în războiul modern.
Generalii ruși au continuat tacticile sovietice trimițând mici unități în „zona morții”, unde doar câțiva reușesc să avanseze, fără posibilitatea de exploatare a câștigurilor militare.
Citește și: The Telegraph: Panică în Kremlin. Putin se teme de o lovitură de stat: „A rămas fără cărți de jucat”
Pierderi uriașe și zero victorii strategice
Potrivit analizei, pierderile rusești au crescut dramatic. În anul care a precedat jumătatea lunii octombrie, numărul soldaților ruși sau grav răniți uciși a urcat cu aproape 60%, de la 984.000 la 1.438.000.
„Poate că pentru fiecare ucrainean care a murit sunt cinci ruși”, notează jurnaliștii The Economist.
În ciuda acestor pierderi colosale, Rusia nu a reușit să cucerească niciun oraș important în vara lui 2025. Estimările arată că Moscova ar avea nevoie de încă cinci ani pentru a ocupa cele patru regiuni revendicate în est și sud.
Citește și: Liderul din anturajul lui Putin dă cărțile pe față: Invazia din Ucraina, o greșeală. Trebuie oprită
Dacă ritmul actual se menține, pierderile totale ale Rusiei ar putea ajunge la 4 milioane de soldați, o cifră colosală care distruge la propriu atât societatea cât și demografia din Rusia.
Teroarea războiului s-a întors în Rusia. Ucraina atacă furibund în profunzimea Federației Ruse
În lipsa progresului pe teren, Kremlinul și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii civile și orașelor ucrainene. Putin speră că distrugerea rețelelor energetice va face unele regiuni „nelocuibile” și va distruge moralul populației, mizând că astfel presiunea pe administrația Zelenski va fi una uriașă pentru capitulare, însă că istoria ne arată că bombardarea civililor rareori duce la colapsul unei națiuni.
În același timp, Ucraina a renunțat la statul de victimă și a început să lovească devastator rafinării, depozite petroliere și aeroporturi din Rusia. Aceste atacuri, corelate cu încetinirea economiei ruse și tăieri bugetare, vor eroda treptat sprijinul pasiv al populației.
Sondajele arată că 70% dintre ruși afirmă că susțin războiul, însă doar o cincime ar fi „fanatici”. Restul, spun jurnaliștii britanici, aleg să nu se gândească la realitate, cel puțin până când consecințele vor fi total de nesuportat.
Putin spera că-l va putea manipula pe Trump
Carr notează că Putin spera la un sprijin indirect din partea președintelui american Donald Trump, care ar fi putut opri schimbul de informații cu Kievul și livrările de sisteme de apărare aeriană. Începutul anului 2025 a confirmat această direcție, însă strategia nu mai pare viabilă.
Europa a preluat mare parte din povara financiară, „neutralizând” principalul argument al mișcării MAGA împotriva ajutorului american. În plus, dorința lui Trump de a obține următorul Premiul Nobel pentru Pace îl împiedică să abandoneze complet Ucraina. În octombrie, liderul de la Casa Albă a dat cea mai grea lovitură economiei de război a Rusiei, impunând sancțiuni dure companiilor ruse Lukoil și Rosneft, aflate acum în colaps financiar.
Putin mizează acum creșterea extremismului care ar duce la erodarea sprijinului european pentru Ucraina, însă, în prezent puțin probabil ca Europa să abandoneze Ucraina în plin conflict, întrucât planurile lui Putin nu se limitează doar la Ucraina.
„Argumentele potrivit cărora Ucraina este cheia securității europene sunt incontestabile”, scrie The Economist.
Dacă Kievul ar cădea, Rusia ar controla cea mai mare armată antrenată în condiții reale de luptă și cea mai puternică industrie militară de pe continent.
Putin își sapă singur groapa
Jurnaliștii evocă teoriile potrivit cărora Putin consideră că timpul este de partea sa. Lecțiile din Vietnam, Afganistan și Irak arată însă că liderii autoritari continuă războaiele sperând într-o schimbare miraculoasă.
Astfel, Putin ar putea prelungi conflictul în 2026, așteptând fie ca Ucraina să rămână fără oameni, fie ca guvernul de la Kiev să se prăbușească sau fie ca Trump sau Europa să-și piardă răbdarea și să nu mai susțină Ucraina.
„Dar dacă nimic din toate acestea nu se întâmplă, Putin acumulează premisele pentru dezastru”, avertizează jurnaliști The Economist.
Prin declanșarea războiului din Ucraina, Rusia și-a distrus economia, a împins Finlanda și Suedia în NATO, a devenit dependentă de China și a sacrificat o întreagă generație de tineri, iar răspunsul la întrebarea „pentru ce?” ar putea declanșa o nouă criză internă severă.
În fața unui dezastru geopolitic, Putin ar putea recurge fie la teroare internă, fie la escaladare militară.
