RWANDA Macron a cerut iertare pentru rolul Franței în genocidul din 1994 asupra populației tutsi

„Stând aici astăzi, cu umilință și respect, alături de voi, recunosc responsabilitățile noastre” în genocid, a spus Emmanuel Macron, vorbind la un memorial al genocidului din capitala ruandeză Kigali, ultimul loc de odihnă a peste 250.000 de victime.

În discursul său, Macron a cerut iertare supraviețuitorilor genocidului, fără a oferi scuze.

„Dacă puteți ierta, oferiți-ne darul iertării”, a spus Macron.

El a adăugat că Franța trebuie să recunoască suferința cauzată Rwandei prin tăcerea sa în genocid.

Macron a sosit în țara est-africană joi dimineață, primul lider francez care vizitează Rwanda din 2010, când președintele Nicolas Sarkozy a recunoscut, la Kigali, „greșeli grave” și o „formă de orbire” din partea Franței în timpul genocidului.

Macron, care a fost primit de omologul rwandez Paul Kagame, a declarat că a efectuat această vizită pentru a „recunoaște responsabilitatea noastră”.

Citește și

„Hotel Rwanda“. Salvatorul a 1.000 de oameni a trecut de la erou la terorist

Managerul „Hotelului Rwanda”, judecat pentru terorism, după ce a salvat viețile a o mie de oameni

Rwanda a acuzat de mult Franța de complicitate la genocidul tutsi din 1994. 

Vizita lui Macron are loc după publicarea a două rapoarte în acest an care detaliază rolul Franței în genocid.

Un raport al Guvernului rwandez publicat în aprilie a declarat că Guvernul francez poartă o responsabilitate semnificativă pentru „genocidul previzibil” în Rwanda comis de etnicii hutu, susținuți de Paris.

„Oficialii francezi au înarmat, sfătuit, instruit, echipat și protejat guvernul rwandez, fără să țină cont de angajamentul regimului de atunci al președintelui Juvenal Habyarimana în dezumanizarea și, în cele din urmă, distrugerea și moartea etnicilor tutsi din Rwanda”, se arată în raport.

În martie, o comisie franceză numită de Macron a declarat că Franța a fost „oarbă” față de genocid și a minimalizat rolul țării de complice la operațiunile genocide.

Macron a afirmat joi din nou că Franța „nu a fost complice” la genocid, doar „orbită”.

Kagame a salutat discursul liderului francez ca fiind „mai valoros decât o scuză”.

Înainte de vizită, Macron a scris pe Twitter: „Plec spre Kigali și am o convingere profundă că în următoarele câteva ore vom scrie împreună o nouă pagină a relației noastre cu Rwanda și Africa”.

Un milion de tutsi uciși în 100 de zile

În genocid, între 7 aprilie și 15 iulie 1994, se estimează că un milion de oameni, în principal din comunitatea etnică tutsi și huti moderați, au fost uciși pe parcursul a 100 de zile.

Opozanții președintelui Paul Kagame îl acuză pe președintele francez că repetă „orbirea” Franței din 1994, închizând ochii asupra represiunii pornite de Frontul Patriotic din Ruanda care guvernează cu o mână de fier, vânându-i chiar și peste hotare pe criticii regimului.

O dovadă clară este Paul Rusesabagina, eroul legendar al filmului de succes „Hotel Rwanda”, care a fost răpit și dus la Kigali pentru a fi judecat. Acesta a salvat peste 1.000 de tutsi și hutu mderați în 1994, găzduindu-i în hotelul al cărui manager era. La început, Rusesabagina a salutat guvernarea lui Kagame, însă a început să-l citice vehement pentru derapajale sale dictatoriale.

Rusesabagina, acuzat de nouă infracțiuni, inclusiv terorism, a refuzat să participe la procesul său.

Macron nu a spus niciun cuvânt despre răpirea și jedecarea lui Rusesabagina. Mai mult, în Franța, membrii forțelor armate franceze desfășurate în Rwanda în timpul genocidului din 1994 au fost scutiți de  orice proces, după ce procurorii au recomandat judecătorilor să renunțe la  cazul în care erau învinuiți de complicitate la crimele împotriva umanității pentru inacțiunea lor în masacru.

Supraviețuitorii măcelului din iunie 1994 de pe dealurile din Bisesero din vestul Rwandei au acuzat trupele franceze că i-au abandonat în mod deliberat în mâinile extremiștilor hutu, care au ucis sute de oameni în zonă în câteva zile.

Procurorii de la Paris au concluzionat că ancheta „nu a permis stabilirea faptului că forțele franceze ar fi putut fi vinovate de crimele de complicitate la genocid și crimele împotriva umanității”.