Rusia, furioasă pe comandamentul NATO inaugurat în Germania. Pierde Marea Baltică.
Ministerul a declarat că Moscova ia această acțiune ca parte a unei „revizuiri graduale a rezultatelor celui de-al Doilea Război Mondial și militarizarea Germaniei”.
„Aceasta constituie o încălcare flagrantă a spiritului și literei Tratatului privind acordul final cu privire la Germania, din 12 septembrie 1990 („Tratatul 2+4”), în special Articolul 5, alineatul 3, care obligă Germania să împiedice staționarea de trupe străine pe teritoriul fostei Republici Democrate Germane (RGD)”, se subliniază în comunicat.
Rusia, furioasă pe comandamentul NATO inaugurat în Germania. Pierde Marea Baltică
Luni, NATO a inaugurat oficial un nou centru de comandă navală la Rostock, despre care alianța militară susținea că va fi folosit pentru a-și coordona operațiunile în Marea Baltică, potrivit Opex360.
Verteidigungsminister #Pistorius weihte heute das neue maritime taktische Hauptquartier „Commander Task Force Baltic“ (CTF Baltic) in Rostock ein.
— Deutsche Marine (@deutschemarine) October 21, 2024
Die #DeutscheMarine übernimmt damit eine Schlüsselrolle zur Sicherung der Ostseeregion in der #NATO. pic.twitter.com/KPG0StIeGl
Coordonarea operațiunilor navale NATO va fi condusă de un comandant german cu grad de amiral, iar adjunctul acestuia va fi un amiral polonez.
În acest context, semnarea unui pact de apărare între Germania și Marea Britanie, planificată săptămâna viitoare, prezintă un interes deosebit.
Se așteaptă să extindă posibilitățile de desfășurare a exercițiilor comune la granița de est a NATO cu Rusia în Estonia și Lituania, unde sunt desfășurate grupurile de luptă cu prezență avansată consolidată (eFP) ale NATO, conduse de aceste țări.
Acordul va permite, de asemenea, țărilor să achiziționeze în comun mai multe arme și să producă noi tipuri de arme.
În plus, autoritățile britanice văd acordul drept baza unui viitor pact de securitate cu Uniunea Europeană, care ar acoperi domenii precum energia, migrația, cooperarea militară și asigurarea funcționării lanțurilor critice de aprovizionare.
Ministerul rus de Externe a cerut „explicații imediate și cuprinzătoare de la Berlin”, asemănând situația cu remilitarizarea Germaniei din 1936 a Renaniei, sfidând Tratatul de la Versailles.
Potrivit declarației Rusiei, „atât politicienii europeni, cât și susținătorii lor de la Washington par să sufere de amnezie istorică, ignorând devastările cauzate de aprobarea tacită de către Paris și Londra a acțiunilor lui Hitler în secolul XX, care au fost conduse de ostilitatea față de Uniunea Sovietică”.
„În acest moment istoric, foști aliați occidentali ai coaliției anti-Hitler nu numai că au susținut încălcarea de către Berlin a unui acord internațional cheie, ci au devenit și participanți direcți la această încălcare”, a adăugat ministerul, potrivit Anadolu.
Declarația s-a încheiat prin avertizare că extinderea infrastructurii militare a NATO în fosta RDG ar avea consecințe grave și nu va rămâne fără răspuns de către Rusia.
Analiștii occidentali reamintesc Rusiei, cu acest prilej, că Moscova nu ține de regulă seama de niciun tratat sau acord, urmărindu-și permanent și prin forță interesele, așa că ar fi ultima țară care să ceară respectarea acordurilor istorice.
În plus, este țara care a declanșat aceste reacții în lanț ale NATO ca răspuns asupra anexării ilegale a Crimeei și a războiului pe scară largă din Ucraina.
Structura comandamentului CTF Baltic
Sediul central (CTF Baltic) este situat în Rostock, care a fost cel mai mare port din RDG și centrul construcțiilor navale est-germane. Și acest lucru a declanșat reacția violentă a Rusiei.
Tratatul din 12 septembrie 1990 „Cu privire la Acordul Final cu privire la Germania” (așa-numitul „Doi Plus Patru”) dintre cele două Germanii, RDG și RFG, precum și învingătorii din Al Doilea Război - URSS, Franța, Marea Britanie și SUA. a fost semnat la Moscova și a intrat în vigoare în martie 1991.
În acest Tratat, în Art. 5, Germania promite că doar forțele germane vor fi staționate pe teritoriul fostei RDG, de unde vor fi retrase trupele sovietice, și că forțele străine (trupele integrate în structurile aliate, precum NATO) și armele nucleare nu vor fi staționate acolo.
Acum, pe lângă Germania și Polonia, personal militar străin a fost inclus în noul cartier general naval al NATO (CTF Baltic) din Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Marea Britanie, Letonia , Lituania, Olanda și Suedia.
Analiștii militari ruși avertizează că, acum, cu Suedia și Finlanda printre statele membre, NATO are, teoretic, toate cărțile în mână pentru a contracara operațiunile navale ale Rusiei în Marea Baltică, în special în cazul unui conflict.
Până atunci, poate monitoriza tranzitul petrolierelor „fantomă” ale Rusiei, ce încarcă în porturi rusești, apoi întrerup semnalele de geolocalizare prin satelit, pentru a nu fi detectate.
Rusia se teme de o posibilă blocare a abordărilor sale maritime și de izolarea de enclava Kaliningrad. De regulă, Rusia intensifică exercițiile navale în această regiune pentru a fi pregătită, în caz de război, să preia controlul asupra anumitor insule strategice, precum Gotland [Suedia].
Comandamentul naval, „inițiativa Germaniei” împotriva agresiunii continue a Rusiei
Până în prezent, operațiunile maritime ale NATO au fost conduse de Comandamentul Maritim Aliat [MARCOM], al cărui sediu se află în Regatul Unit, însă având în vedere situația din Marea Baltică, a devenit necesară îmbunătățirea coordonării forțelor navale dislocate de Aliați acolo.
Citește și: Atac al Rusiei prin țările baltice? De ce Alianța răspunde abia după 10 zile de lupte crâncene
Această nouă structură nu face parte din Alianță, precizează Deutsche Welle, subliniind că „este fructul unei inițiative germane”. Motivul acestei precizări este tocmai Tratatul 2 + 4 , semnat în vederea reunificării Germaniei în 1990, care nu autorizează prezența permanentă a forțelor NATO [altele decât germane] pe teritoriul fostului. RDG.
Boris Pistorius, ministrul german al Apărării, a declarat că Marea Baltică este mult mai mult decât o simplă rută de transport maritim.
Citește și: Navele lui Putin, în portul dunărean Giurgiulești. României i se cere să le verifice încărcătura
„Este un coridor comercial esențial pentru securitatea energetică și libertatea mișcării militare. Este, de asemenea, o potențială linie de apărare împotriva amenințări existente și viitoare”, a declarat Pistorius.
De asemenea, a adăugat el, „securitatea acestei regiuni este indisolubil legată de cea a întregii Europe” și „importanța ei a devenit și mai tangibilă, având în vedere agresiunea continuă a Rusiei în imediata noastră vecinătate”.
