Rusia, aproape de Gurile Dunării. România are nevoie de militarii SUA și NATO să fie în siguranță.
Cea de-a 9-a ediție a Forumului de Securitate al Mării Negre și Balcanilor a început joi la București, reunind aproape 200 de oficiali, diplomați, personal militar și analiști pentru a discuta despre provocările regionale de securitate.
Evenimentul de două zile, organizat de Centrul de Strategie Nouă, un important think tank românesc, în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale din România, are loc pe fondul agresiunii Rusiei în Zona Mării Negre.
Rusia, aproape de Gurile Dunării. România are nevoie de militarii SUA și NATO să fie în siguranță
Odată cu începerea forumului, bloggerii militari ruși de pe Telegram au comentat că „alegerile repetate” pentru președinția României au avut ca scop asigurarea Europei că „nu va pierde această ultimă fortăreață de încredere la Marea Neagră”.
Reuniunea oficialilor la București pentru a stabili pașii de urmat în strategia de la Marea Neagră are patru mari teme.
În primul rând este vorba de relația transatlantică și recalibrarea prezenței militare americane în Europa și în regiunea Mării Negre, fără de care zona nu este complet în siguranță în fața politicii de expansiune a Rusiei.
În al doilea rând, se discută despre negocierile pentru un acord de pace în Ucraina și necesitatea de a împiedica un nou atac al Rusiei, care ar putea să o aducă la Gurile Dunării și la granița cu România.
Intențiile reale ale Rusiei în negocierile unei păci în Ucraina nu sunt cunoscute și nu se poate avea încredere că Moscova ar fi dispusă la concesii.
O temă importantă este și sprijinul pe mai departe pentru Republica Moldova, astfel încât drumul acestui stat spre Uniunea Europeană să nu fie oprit de războiul hibrid al Rusiei.
Cu 50 de paneluri cu 198 de vorbitori din statele membre ale UE și NATO și din țările partenere, forumul se va concentra pe problemele de securitate ce afectează regiunea extinsă a Mării Negre și a Balcanilor.
Forumul își propune și să promoveze securitatea și prosperitatea în regiunea Mării Negre și a Balcanilor prin promovarea unui mediu propice comerțului, conectivității și exploatării resurselor energetice.
Corveta comandată de România în Turcia, cu bucluc
În timp ce se discută siguranța României la Marea Neagră, cu o Rusie tot mai agresivă, Armata română se lovește de probleme în achiziționarea unor nave ușoare de luptă.
România a anulat deja achiziționarea de corvete de două ori, iar acum există probleme și cu corvetele ușoare din clasa Hisar comandate din Turcia.
O corvetă costă 350 de milioane de euro. Este o navă clasificată de Turcia drept navă de patrulare, deoarece capacitățile sale sunt mai mici decât cele ale corvetei Ada, pe baza căreia a fost creată.
Principala problemă este că rachetele antinavă Naval Strike Missile nu vor fi integrate pe corvetă, deoarece nu sunt compatibile cu sistemul său de control al luptei. Iar singura opțiune este plasarea lor într-o versiune separată de container pe heliport.
Capacități reduse de luptă a corvetei din Turcia
Însă, acest lucru va face imposibilă utilizarea unui elicopter, ceea ce va reduce capacitățile navei.
Corvete ușoare similare ar fi putut fi construite la șantierul naval din Galați, deținut de compania daneză Damen. Acolo au fost construite pentru Pakistan patru corvete din clasa Ada, OPV 2600, mai performante în luptă decât Hisar.
La Galați, construirea corpului navei ar costa 90 de milioane de euro, iar integrarea sistemului occidental de control al luptei și a rachetelor NSM ar costa încă 100 de milioane de euro. Adică, pentru 190 de milioane de euro, România ar putea obține o navă mai bună.
Citește și: Cum se apără Europa dacă Rusia atacă înspre Țările Baltice. România va ridica avioane de luptă
Potrivit Defense Express, OPV 2600 de la Damen și Hisar de la ASFAT au parametri foarte asemănători: lungime 98,1 și 99,5 metri, lățime 14,6 și 14,4 metri, deplasament 2600 și 2300 de tone.
OPV 2600 danez poate avea celule de lansare verticală pe lângă lansatoare de rachete antinavă.
Citește și: Europa dezbate trimiterea de trupe ale Forțelor Aeriene în Ucraina. Cu ce ar participa România?
Trebuie menționat că, așa cum s-a dezvăluit recent, România ar fi putut intra în cooperare cu Ucraina în producția rachetelor Neptun, care ar fi putut fi integrate pe Hisar, dar se pare că s-a renunțat și la această cooperare.
