În 1984, în perioada cea mai întunecată a stăpânirii staliniste a dictatorului român Nicolae Ceaușescu, Robert Kaplan a vizitat Târgoviște. Era un oraș apocaliptic, cu străzi murdare de noroi, câteva mașini, foarte rare, fără niciun loc decent de mâncat și plin de gunoi peste tot.
Oamenii arătau și miroseau urât, scrie analistul american într-o analiză publicată în Bloomberg.
România se teme de Putin, dar și Putin ar trebui să se teamă de România
Acum două săptămâni, Kaplan a revenit la Targoviște, pentru prima dată în aproape patru decenii.
"Este un oraș strălucitor, plin de viață, cu drumuri noi, flori, supermarketuri și restaurante noi, cu mașini de ultimă generație peste tot. Acum oamenii arătă și se îmbracă exact ca oriunde în Occident", anunță oarecum șocat analistul.
Citește și: SUA au prezentat imagini din satelit cu o delegaţie rusă care inspectează drone militare în Iran
Însă el trage imediat concluzia că "transformarea orașului Târgoviște este un miracol săvârșit de apartenența României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și la Uniunea Europeană".
NATO a dat o garanție investițiilor în 2004, iar UE a furnizat ajutor economic și a setat standarde de dezvoltare.
Zonele rurale, nu doar ale României, ci și ale altor state din Europa Centrală și de Est care au aderat la NATO și UE în primul deceniu al secolului XXI arată similar.
O revoluție a occidentalizării a avut loc în acest spațiu. Kaplan spune că ideea promovată de o parte a comunității politice de la Washington conform căreia extinderea NATO și a UE a fost o greșeală – și a dus inexorabil la războiul din Ucraina – este subminată de realitatea de pe teren, în care stabilitatea politică și economică a Occidentului se extinde acum până aproape de granița cu Rusia.
Citește și: VIDEO China își testează primul bombardier invizibil. Avionul, copiat după B-2 al americanilor
"Dacă Târgoviște și alte orașe din nordul Poloniei nu s-ar fi dezvoltat în ultimele trei decenii, SUA și aliații săi democratici s-ar fi confruntat cu o puternică divizare economică și culturală a Europei, similară cu cea din vremea Războiului Rece. Rusia ar fi fost puternică, indiferent de regimul care ar fi fost instalat la Moscova, și ar fi semănat multiple probleme", spune Robert Kaplan.
Nu toate țările au înregistrat însă avansuri egale în ultimele două decenii. Dar populismul autocratic al premierului Ungariei, Viktor Orban, sau dezordinea politică din Bulgaria sunt doar un mic semn a ceea ce s-ar fi putut întâmpla pe o mare parte a continentului european, fără extinderea NATO și a UE.
Kaplan observă însă o realitate evidentă: România, cu cea mai mare populație și teritoriu din sud-estul Europei, este o națiune îngrijorată.
"A fost afectată din punct de vedere istoric de apropierea de Rusia, o țară a cărei armată a invadat, acum, Ucraina. România și Moldova, o țară vorbitoare de limbă română, au o graniță mai lungă cu Ucraina, decât are Polonia" spune analistul american.
O poziție precară în istorie
România și Moldova sunt periculos de aproape de războiul din Ucraina. România Mare, incluzând și Moldova, a fost parțial ocupată de Rusia de nu mai puțin de zece ori începând cu anul 1711.
Situată între imperii - rus, otoman, habsburgic, german nazist și așa mai departe - care mereu s-au ciocnit, subjugarea Basarabiei de către Stalin nu a fost neobișnuită, având în vedere istoria.
La București prognoza pentru Ucraina a fost, după cum multă lume își poate imagina, una cât se poate de sumbră. Experții români cred că președintele rus Vladimir Putin va continua să avanseze în estul Ucrainei și, în cele din urmă, va anexa regiunea ucraineană Donbas la Rusia.
Ar urma declarația acestuia că orice activitate militară ucraineană ulterioară în Donbas constituie un atac asupra Rusiei.
Experții de la București se așteaptă ca Putin să construiască încet, dar sigur, o legătură terestră către Crimeea și nu numai, ajungând în cele din urmă în Moldova și în Transnistria.
Trupele ruse, care avansează încet în Donbas, nu au momentan capacitatea de a invada Moldova.
Dar nici nu trebuie să o facă, pentru că Moldova, o fostă republică sovietică, este un stat slab instituționalizat cu o populație de doar 2,6 milioane locuitori, cu o rată a inflației de 29% în luna mai, care trăiește tot timpul sub pericolul destabilizării.
De ce să nu crezi în nemți și francezi
Cât despre aliații europeni care vin în ajutor, românii nu au deloc încredere în Franța și Germania. Ei se tem că președintele francez Emmanuel Macron va sacrifica orice principiu de dragul de a poziționa Franța ca pe un intermediar între Rusia și Ucraina.
Cât despre germani... ei au construit deja două conducte Nord Stream pentru gazul rusesc.
„Și ceea ce este construit, în cele din urmă este folosit”, i-a spus un analist local lui Robert Kaplan. Este un refren pe care l-am auzit și de la alții: când vine iarna și Germania și alte părți ale Europei vor suferi de frig, atunci îndârjirea europeană împotriva Rusiei se va eroda.
În ciuda dezvoltării economice din ultimele trei decenii, Occidentul are, încă, datorii în această regiune. La sfârșitul anilor 1940 și 1950, românii au așteptat în zadar un efort de eliberare făcuit de democrațiile occidentale pentru a răsturna regimul comunist nemilos al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Robert Kaplan își amintește ce i-a spus Silviu Brucan, marele bătrân al comunismului românesc, în 1998, când l-a întrebat de ce a devenit stalinist în tinerețe. „De ce?” a întrebat Brucan retoric. „Pentru că Occidentul nu a pierdut Europa de Est la Ialta în 1945. A pierdut-o în 1938 la München. Nu eram nicăieri. Deci, după Munchen, singura alegere pentru români a fost între Hitler și Stalin.”
Extinderea NATO și a UE în 2004 și 2007 a avut loc în timp ce Rusia lui Putin era încă relativ slabită.
Astfel, în ochii românilor, abia acum vine adevăratul test pentru Occident. Oamenii sunt îngroziți de faptul că acest curaj al Europei va slăbi. Doar președintele american Joe Biden și premierul britanic Boris Johnson (tocmai plecat din funcție) sunt de încredere București.
Farsa de la Târgoviște, un nou început
Kaplan s-a întors la Târgoviște ca să viziteze locul unde Ceaușescu și soția sa, Elena, au fost judecați și executați în ziua de Crăciun, 1989 – eveniment care are legătură directă cu ceea ce se întâmplă în Ucraina.
Filmat dintr-un anumit unghi, procesul lui Ceaușescu părea că are loc într-o sală considerabilă. Robert Kaplan realizează însă că realitatea este cu totul alta. Procesul grăbit al ultimului dictator comunist al României a avut loc într-o cameră minusculă.
După ce au băut din plin din cupa puterii, s-au întâlnit cu președinți și prim-miniștri, după ce s-au plimbat cu regina Elisabeta și au fost obiectul adulării la mitinguri megalomanice, soții Ceaușescu s-au trezit într-un colț al unei încăperii minuscule, înghesuiți, cu juriul la câțiva metri distanță.
Cu doar două zile în urmă, ei dețineau un palat comparabil ca dimensiune cu Pentagonul.
Au fost duși pe un hol scurt într-o curte, unde au fost legați la ochi și împușcați.
Analistul american spune că, practic, tot ce s-a întâmplat bun în România, își are originea în acel moment.
"În toate vizitele pe care le-am făcut în România de-a lungul deceniilor, nu am detectat niciodată vreo remuşcare pentru modul în care cuplul a ajuns la sfârşit", spune Robert Kaplan.
Declarativ politica externă a lui Ceaușescu a fost independentă față de Uniunea Sovietică, dar românii, spre deosebire de mulți din Occident, nu au fost niciodată păcăliți.
Oamenii știau că dacă Uniunea Sovietică nu ar fi fost atât de apropiată din punct de vedere geografic, România ar fi fost scutită de coșmarul comunist de aproape jumătate de secol.
Legat de evoluțiile de după 1989, Kaplan este cât se poate de categoric. "Cu toate relele aduse de guvernele democratice slabe și corupte de după 1989, viața aici este mai bună și mai sigură decât oricând în istoria lor. România este un stat de drept dedicat drepturilor individuluale și nu destinului și voinței colective mitice precum era România lui Ceaușescu. Sau cum este Rusia lui Putin" explică el.
Kaplan spune că totuși, regimul autoritar al lui Putin nici nu se compară totuși cu cel instituit de Nicolae Ceaușescu, care deschisese lagăre de muncă, raționalizase hrana și a dispus distrugerea unei vaste zone istorice a Bucureștiului.
"Dar, la fel ca Ceaușescu, Putin, prin invadarea Ucrainei, a pornit într-o călătorie extremă și riscantă al cărui sfârșit nu poate fi descifrat. Modul în care s-a prăbușit Ceaușescu ar trebui să fie o lecție pentru Putin" încheie Robert Kaplan.
