Războiul Dodon - Plahotniuc împinge Republica Moldova în haos politic

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 28.06.2020 - 18:12

Cu cinci luni înainte de alegerile prezidențiale, guvernul PSRM-PDM a pierdut majoritatea, iar o nouă coaliție este imposibil de coagulat.

SHARE

Instabilitatea politică din Republica Moldova a atins, în ultimele săptămâni, cote ridicate. Majoritatea parlamentară care susține guvernul PSRM-PDM, condus de Ion Chicu, se diluează pe zi ce trece, pe fondul războiului la distanță dintre președintele socialist Igor Dodon și afaceristul Vlad Plahotniuc, război presărat cu înregistrări compromițătoare.

Toate aceste tulburări se petrec cu cinci luni înainte de alegerile prezidențiale, stabilite pentru 1 noiembrie.

În noiembrie 2019, la Chișinău s-a format o majoritate PSRM-PDM. Socialiștii lui Igor Dodon (foto jos) au decis să-l susțină în funcția de premier pe Ion Chicu, de la PDM, fost ministru al ex-liderului PDM Vlad Plahotniuc.

La scurt timp, din Partidul Democrat au început să plece deputați, care au decis să treacă de la putere în opoziție și au format gruparea Pro Moldova.

Potrivit unor informații de la Chișinău, în spatele demersurilor de schimbare a majorității parlamentare s-ar afla oligarhul fugar Plahotniuc, fostul șef al Partidul Democrat din Moldova, aflat în prezent în Statele Unite ale Americii.

În timp, facțiunea din PDM care-l susține pe premierul Ion Chicu, condusă de Dumitru Diacov, fondator al partidului, și fostul premier Pavel Filip, s-a subțiat considerabil.

În momentul de față sunt voci care spun că, în cazul unei moțiuni de cenzură, Guvernul Chicu nu ar rezista votului Parlamentului, dar că momentul este amânat doar de dificultatea construirii unei noi coaliții.

„Această stranie trecere de la putere în opoziție este probabil rezultatul faptului că deputații erau pur și simplu cumpărați. Astfel de operațiuni de corupere a deputaților prin cumpărare sau șantajare au fost patentate de serviciile rusești acum 20 de ani.

Prin astfel de jocuri se schimbau majoritățile politice în diverse republici ex-sovietice. În Moldova, prin cumpărarea sau șantajarea unor deputați, oligarhul Vladimir Plahotniuc a modificat radical componența Parlamentului ales în toamna lui 2014“, susține analistul Armand Goșu, într-un interviu acordat dialectica.ro.

El a adăugat că „vârful de lance în lupta pentru demiterea actualului guvern de la Chișinău este finul lui Plahotniuc, Andrian Candu“.

„Banii pentru cumpărarea deputaților ar veni de la Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, alt politician controversat, ieșit din aburii lumii criminale post-sovietice. Plahotniuc se ascunde în SUA, de unde ar putea să fie extrădat. Iar Șor se află în Israel“, a punctat Goșu.

Acuzarea lui Plahotniuc

Pe 18 mai 2020, pe fondul hemoragiei deputaților PDM, împotriva lui Vlad Plahotniuc a fost emis al doilea mandat de arestare de către Procurorul General al Moldovei, Alexandr Stoianoglo.

Plahotniuc a fost pus oficial sub acuzare în dosarul „Furtului miliardului“ din băncile moldovenești. Afacere în care protagonistul principal este Ilan Șor.

„Unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului este Vladimir Plahotniuc. Dispunem de probe incontestabile care indică că cetățeanul Plahotniuc este beneficiarul banilor obținuți sub formă de credite de la BEM, prin intermediul Grupului Șor, acoperite în consecință, din mijloacele financiare ale Băncii Naționale a Moldovei“, a susținut Stoianoglo.

El a anunțat o nouă ordonanță de punere sub învinuire, ce conține noi trei capete de acuzare: crearea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani.

Punga cu bani

În replică, în spațiul public a apărut o înregistrare video în care Vlad Plahotniuc apare oferindu-i o sacoșă neagră președintelui Igor Dodon. Imaginile par a fi înregistrate în 2019.

Video-ul a fost dat publicității de deputatul Platformei DA, Iurie Reniță, fost ambasador în România, care susține că în sacoșă s-ar afla o sumă considerabilă de bani.

În cadru apare și Serghei Iaralov, mâna dreaptă a lui Plahotniuc. La un moment dat, Igor Dodon îi spune lui Plahotniuc: „Dați (sacoșa – n.red.) lui Costea și mâine îi va da lui Cornel, pentru că eu la cinci zbor și el trebuie să dea salariile (angajaților PSRM - n. red.)“.

Deputatul Iurie Reniță a depus plângere la Parchetul General și le-a cerut parlamentarilor să susțină inițierea procedurii de destituire din funcție a președintelui Igor Dodon.

Procedură anunțată de deputații Platformei DA, formațiune condusă de Andrei Năstase, care însă nu s-a finalizat.

Scribul lui Putin

Pe 5 iunie, deputații Iurie Reniță și Lilian Carp au dat publicității noi imagini de la întâlnirea Dodon-
Plahotniuc-Iaralov. În înregistrare se vede cum cei trei schițează niște declarații, legate de o coaliție constituțională stabilă până în 2023, iar Plahotniuc notează ceea ce-i dictează Dodon.

La un moment dat, președintele moldovean se laudă că îi scria tot timpul notițele lui Putin și că „era țâță“ ce scria el.

„Zilele trecute am primit câteva secvențe, o parte din care astăzi le facem publice ca cetățenii noștri să cunoască cine-i minte și cine-i fură, indiferent că-i vorba de acte de corupție sau de trădare de patrie.

În ceea ce urmează le avem pe ambele. Este un act incontestabil de trădare de patrie când public recunoști că ai implicat serviciile secrete rusești cu, chipurile, nobila misiune de a-l înlătura pe odiosul de Plahotniuc sau îi scrii note informative, un fel de Dokladnaia, direct lui Vladimir Vladimirovici Putin.

Trădătorii de patrie sunt în egală măsură atât Dodon cât și Plahotniuc, care tranzacționau, ca la ruleta rusească, Republica Moldova, unul ca să-și demonstreze condiția de vasal obedient al Kremlinului, altul ca să scape de dosarele de corupție din Federația Rusă.

Vedem că între cei doi există o perfectă înțelegere și colaborare, care nu exclud că există și în prezent“, a explicat deputatul Reniță.

Premierul Ion Chicu pierde sprijinul deputaților PDM - Foto: Agora.md

În înregistrare se discută și despre Dmitri Kozak, fost vicepremier rus și actualul șef adjunct al Administrației Prezidențiale din Rusia. Dodon și Plahotniuc în cataloghează drept „aspru“, dar îi elogiază abilitățile de negociator și faptul că a „clarificat totul pentru țara sa“.

Deputații Reniță și Carp au anunțat că vor depune o plângere adresată Procurorului General, care să stabilească autenticitatea imaginilor și eventuala răspundere penală a lui Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov pentru trădare de stat.

În legătură cu apariția înregistrărilor, Armand Goșu consideră că „Plahotniuc și Șor speră să se facă utili unor cancelarii occidentale, înlăturând un guvern considerat pro-rus de la Chișinău, ca să-și potențeze capacitatea de negociere“.

„Cum speranța moare ultima, ei încearcă să obțină garanții că rămân liberi, însă nimeni nu le dă astfel de garanții. Ceea ce bănuiesc și ei. Așa că prin astfel de operațiuni, ei cumpără timp petrecut în libertate“, a declarat Goșu pentru dialectica.ro.

Dificultăți financiare

Criza politică de la Chișinău este o consecință a crizei epidemiologice și a celei economice, ce se anunță că vor avea un impact evident asupra alegerilor prezidențiale, mai ales că, susțin specialiștii, că ele au toate șansele să fie dramatice. 

În acest context economic complicat, președintele Igor Dodon și premierul Ion Chicu nu au reușit să atragă resurse financiare necesare funcționării statului.

Dodon a negociat cu Rusia, Chicu cu UE, dar în zadar. Împrumutul pe care puterea de la Chișinău intenționa să-l ia din Rusia a fost blocat de Curtea Constituțională a Moldovei.

Scenarii posibile

În acest context politico-economic foarte important, situația poate evolua după câteva scenarii, trecute în revistă de Armand Goșu în interviul pentru dialectica.ro. Astfel, dacă guvernul Ion Chicu va fi demis, există trei variante posibile.

În cazul în care nu se poate constitui o nouă majoritate, Guvernul Chicu rămâne interimar până după alegerile prezidențiale, programate pentru 1 noiembrie.

Există și posibilitatea formării unei alianțe anti-Dodon, în care să intre foștii membri PDM, controlați încă de Vlad Plahotniuc, care formează gruparea Pro Moldova.

Criza se adâncește pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale, în care se vor confrunta, cel mai probabil, Igor Dodon și Maia Sandu - Foto: INQUAM PHOTOS/ Adel Al Haddad

„Fac o mică paranteză aici. Există un partid, Pro-România, condus de Victor Ponta. Presa a notat că fostul șef operativ al SIE, Predoiu, era consultant politic la Pro România. Ponta și Plahotniuc au colaborat îndeaproape“, punctează Goșu.

Grupării Pro Moldova s-ar alătura gruparea Șor și cele două partide din blocul ACUM, conduse de Maia Sandu și Andrei Năstase.

„Ar fi o construcție greu de realizat, extrem de puțin funcțională, cu scopul de a-l răsturna pe Chicu din fotoliul de premier. Miza acestei majorități ar fi să câștige prezidențialele, însă formarea majorității ar trebui să fie însoțită de negocierea candidatului comun la președinție. Lucru imposibil de realizat“, subliniază Armand Goșu pentru dialectica.ro.

El dezvăluie că are indicii potrivit cărora o astfel de configurație nu ar fi sprijinită de Bruxelles sau Washington, care resping intrarea în majoritatea guvernamentală a oamenilor lui Șor și Plahotniuc, protagoniștii din dosarul „Furtul milardului“. Goșu spune că „cel puțin două ambasade importante au comunicat acest lucru unor lideri politici pro-europeni de la Chișinău“.

În al treilea rând, Goșu susține că revenirea la formula de guvernare PSRM-ACUM, așa cum s-a întâmplat în vara-toamna lui 2019, ar fi încurajată de cancelariile occidentale.

Soluția, punctează Goșu, este greu de implementat, din cauza tensiunilor dintre liderii pro-europeni, Maia Sandu și Andrei Năstase.

„Cel mai interesat în demiterea guvernului Chicu și aruncarea Moldovei în haos este însă Plahotniuc, care se teme să nu fie extrădat din SUA.

Nici Ilan Șor nu se simte prea bine în Israel. România, la rândul ei, ar putea fi interesată ca Plahotniuc să nu ajungă niciodată în Moldova.

Oricum, Bucureștiul iese prost din acest roman de dragoste cu Plahotniuc. Din această istorie pare că n-a învățat nimic, oricum. Unii oameni din PSD, MAE și SIE nu se simt prea bine la gândul că Plahtoniuc, aflat în SUA, ar fi putut să vorbească cu autoritățile de acolo, ceea ce cu siguranță s-a și întâmplat“, a precizat Goșu în interviul pentru dialectica.ro.

Nu în ultimul rând, Goșu insistă că „varianta optimă pentru Moldova ar fi un schimb integral de generații în politică“. „Această întreagă generație care poartă semnul lui Plahotniuc să iasă din scenă. Și nu mă refer doar la Dodon, în promovarea căruia Plahotniuc a jucat un rol important, ci și a tuturor celorlalți lideri.

Din păcate nu se va întâmpla așa. Cei mai mulți nu vor admite faptul că și-au epuizat potențialul. Pe motiv că nu există alții mai buni, o să se agațe în continuare de scena publică.

Cu puțină șansă, la umbra lor, în câțiva ani, ar putea crește o nouă generație de politicieni care să aducă țara mai aproape de Occident. Să fim optimiști!“, a conchis Armand Goșu.

Șansele prezidențiabililor

În tot acest context politico-economic complicat, Parlamentul de la Chișinău a decis recent că alegerile prezidențiale din Republica Moldova vor avea loc la 1 noiembrie.

Un sondaj realizat de Fondul Opiniei Publice, dat publicității de Unimedia, relevă că 29,5% dintre moldoveni l-ar vota pe Igor Dodon, candidat al PSRM, pe locul secund clasându-se Maia Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), cotată la 18%.

4,8% dintre alegători l-ar vota pe liderul Platformei DA, Andrei Năstase, urmat de președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, cu 3,9%, iar 2,2% dintre moldoveni îl văd pe liderul Partidului Șor, Ilan Șor, în funcția de șef a statului.

Totodată, 1,4% ar vota pentru președintele PDM, Pavel Filip, 1,1% pentru premierul Ion Chicu, 0,9% pentru Adrian Candu, 0,8% pentru Vladimir Voronin, iar 0,5% pentru Octavian Țîcu. 3% dintre alegătorii moldoveni ar vota pentru alți candidați la președinție.

Sondajul a fost realizat în perioada 23-31 mai, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.767 de persoane, cu vârsta peste 18 ani. Marja de eroare este de 2,3%.

Alegeri cuplate?

Data de 1 noiembrie pentru alegerile prezidențiale a fost avansată de președintele Igor Dodon, iar parlamentul dominat de socialiști a adoptat actul normativ în aceeași zi.

Legislația prevede că alegerile prezidențiale trebuie să se desfășoare într-o perioadă cuprinsă între 30 și 60 de zile până la expirarea mandatului șefului statului, adică între 23 octombrie și 23 noiembrie 2020.

În dezbaterile din Parlament, deputații din opoziție, care doresc demisia imediată a lui Igor Dodon, au acuzat faptul că proiectul nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Președintele Igor Dodon a explicat, într-o declarație video pe Facebook, că a vrut să elimine orice speculație că vrea să amâne alegerile prezidențiale pentru anul viitor, pentru a se menține cât mai mult la putere.

Mai mult, președintele moldovean a cerut opoziției parlamentare să nu demită guvernul, avertizând că, în anumite condiții, poate dizolva parlamentul și declanșa alegeri anticipate la toamnă, odată cu scrutinul prezidențial.

Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, i-a atras atenția șefului statului că o decizie din 2015 a Înaltei Instanțe  interzice dizolvarea Legislativului în ultimele șase luni de mandat ale șefului statului.

Din acest motiv, opoziția pro-europeană îi solicită insistent lui Dodon demisia, singura sițuație în care cele două scrutine ar putea fi cuplate.

Cu toate acestea, șeful statului insistă că poate declanșa anticipate. „Nu voi accepta o majoritate parlamentară din transfugi. Mergeți la anticipate.

Am văzut argumentele juridice că se poate, că nu se poate – am toate deciziile Curții Constituționale. Dacă este decizie politică, se vor găsi și soluții pentru a declanșa anticipate“, a punctat Dodon.

El a solicitat Curții Constituționale să lămurească dacă poate declanșa anticipate în ultimele șase luni de mandat.

Igor Dodon este însă conștient că, dacă anticipatele vor fi declanșate de viitorul președinte, iar acesta va fi Maia Sandu, partidele pro-europene vor beneficia de emoția pozitivă creată de eventuala victorie a acesteia.

Foto: INQUAM PHOTOS/ Ion Marian

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.