Acesta cuprinde în detaliu schemele de creditare prin care s-au evaporat banii. Anexa cu beneficiarii devalizării sistemului bancar moldovenesc, care conține nume de demnitari și denumiri de companii, este încă la Procuratură, care a ținut-o secretă și până acum, senzația generală fiind că investigarea furtului stagnează de ani buni pentru a fi protejați hoții conectați la guvernarea care a capitulat în iunie 2019.
Potrivit timpul.md, apropiați ai președintelui Igor Dodon și ai președintelui Parlamentului moldovean, Zinaida Grecianîi, ar fi beneficiat de scheme de creditare. Au existat mai multe firme off-shore înregistrate în Cipru, precum „Alsvit-Print”, fondată și din urma căreia beneficiază familia Zinaidei Greceanîi.
Această firmă off-shore a beneficiat de mai multe credite în valoare de zeci de milioane de dolari de la BEM. Astfel, pe timpul când Zinaida Grecianîi era ministru al finanțelor, iar Igor Dodon era prim-vice-prim-ministru al Republicii Moldova și ministru al Economiei, au avut loc scheme de creditare a companiilor conduse de persoanele afiliate celor doi.
Fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că, de fapt, valoarea fraudei bancare depășește cu mult un miliard de dolari. Potrivit lui, valoarea tranzacţiilor făcute prin compania Finpar Invest SRL, companie de bază în imperiul imobiliar a lui Vlad Plahotniuc, este mult mai mare de un miliard de dolari și le-a sugerat procurorilor să demareze procedura de sechestrare a activelor lui Plahotniuc din afara ţării.
Între timp, jurnaliștii de investigație din Moldova au aflat joi că Vlad Plahotniuc i-a vândut finului său, Andrian Candu, imobilele pe care le deținea în centrul Chișinăului.
În raport se menționează că în total, între 2012 și 2014, cele trei bănci din Moldova - Unibank, Banca Socială și Banca de Economii a Moldovei - au acordat companiilor din Grupul Șor împrumuturi în valoarea de 2,9 miliarde de dolari SUA.
Împrumuturile respective au trecut printr-un proces extrem de bine coordonat, de spălare a banilor, prin intermediul unui număr de companii afiliate și conturi bancare deschise la băncile din Letonia, fiind coordonată de Ilan Șor.
Aceste fonduri au ajuns în primă fază pe conturile mai multor bănci, în special ABLV și PrivatBank din Letonia – în total peste 2,5 miliarde dolari SUA. De asemenea, au fost transferate pe conturi din bănci din Republica Moldova, inclusiv cele trei devalizate ulterior – peste 200 milioane dolari, Rusia – circa 100 milioane de dolari și alte jurisdicții – 8,4 milioane de dolari.
Grosul banilor din sistemul bancar al țării a fost furat în 2014 prin intermediul a trei bănci comerciale controlate de Ilan Șor - un controversat om de afaceri care, între timp, a fost condamnat la 7 ani și 6 luni de închisoare cu executare de prima instanță, dar a fost lăsat în libertate și, potrivit procurorilor, recent a părisit ilegal Republica Moldova. „A fugit împreună cu oligarhul Vlad Plahotniuc înainte ca Guvernul Filip să-și anunțe demisia”, susținea președintele moldovean Igor Dodon.
Cum s-au golit rezervele Băncii Naționale
Ca să salveze cele trei bănci devalizate („Banca de Economii”, „Unibank” și „Banca Socială”), în aprilie 2015, Executivul condus pe atunci de Iurie Leancă, prin asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, ocolind procedura legislativă, a decis acordarea de către Banca Națională a Moldovei a unor „credite de urgență” celor trei bănci, credite în valoare de 9,5 miliarde de lei moldovenești, cu garanția Guvernului.
Ulterior, Iurie Leancă a devenit partener politic al PDM, care a controlat Guvernul până în iunie 2019. O hotărâre similară, pentru alte 5,3 miliarde de lei moldovenești a fost emisă, în martie 2015, de guvernul condus de Chiril Gaburici, căruia, de asemenea, i-a fost rezervat un fotoliu de ministru (al Economiei) în guvernul controlat de PDM până în 2019.
Guvernul Filip (aflat la discreția oligarhului Vlad Plahotniuc, fost lider PDM), după 10 luni de la învestirea nocturnă, contrar procedurii legislative a decis transformarea creditelor de urgență în datorie publică, ceea ce înseamnă punerea miliardului de dolari furat din cele trei bănci în cârca cetățenilor, aceștia urmând să restituie miliardul furat, cu tot cu dobândă, în următorii 25 de ani.
În total este vorba de aproximativ 21 de miliarde de lei moldovenești. Compania americană „Kroll” a investigat cum au fost furați banii și traseul acestora, întocmind două rapoarte. Primul a fost făcut public, în luna mai 2015, de către fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, finul oligarhului Plahotniuc.
Deoarece noua guvernare nu are încredere în Procuratură și a cerut demisia procurorului general, Eduard Harunjen, a fost constituită o Comisie specială de anchetă.
Eforturile premierului Maia Sandu și a membrilor Comisiei speciale de anchetă de a obține, de la procurori, raportul „Kroll-2” s-au dovedit a fi zadarnice. Așa că noii guvernanți au cerut și au primit o copie a raportului „Kroll-2” de la compania americană care l-a întocmit.
Documentul a fost făcut public de Comisia specială de anchetă joi, 4 iulie 2019, contrar avertizărilor procurorului Harunjen conform căruia „publicarea raportului „Kroll-2” ar putea prejudicia ancheta”.
Raportul descrie amănunțit schemele puse în aplicare de hoți în timpul jafului bancar și dezvăluie numele companiilor și persoanelor prin intermediul cărora banii s-au scurs din Moldova.
Experții „Kroll” oferă detalii și despre modul cum au fost oferite creditele dubioase de zeci de milioane de dolari la „Banca de Economii”:
Conform documentului, banii erau eliberați la indicațiile verbale ale conducătorilor Comitetului Executiv al „BEM”, iar indicații concrete ar fi dat președintele băncii și adjunctul acestuia.
Deciziile de acordare a creditelor erau luate la ședințe la care reprezentanții statului nici nu erau prezenți, „Banca de Economii” fiind o instituție cu capital de stat.
Experții companiei „Kroll” i-au atribuit lui Ilan Șor 77 de companii care au luat credite de la „Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank” și au participat la schema care a condus la falimentarea instituțiilor bancare.
Raportul „Kroll-2” arată traseul banilor și sumele delapidate, arată cum a fost gestionat furtul de la distanță, din Estonia, și serverele prin intermediul cărora au acționat hoții.
În raport mai apar și băncile „Moldindconbank”, „Victoriabank” și „Comerțbank” din Republica Moldova. În aceste bănci, companiile din „grupul Șor” aveau depozite de zeci de milioane de dolari.
În document nu apare numele lui Vlad Plahotniuc, ci doar al notarului care îl deservea pe acesta înainte să fugă din Moldova. După ce numele notarului a apărut în raportul publicat, acesta a spus că „sunt zvonuri murdare” și că a „acționat mereu conform legii”.
