Proteste 2.0, pentru conservarea democrației la Hong Kong

De aproape două luni, un val de proteste antiguvernamentale zguduie Hong Kong-ul din temelii.

Pornite inițial ca un protest față de legea care permite extrădarea în special a criticilor guvernului chinez și judecarea lor pe teritoriul Chinei continentale, protestele s-au transformat treptat în adevărate mișcări pro-democratice, cu scopul introducerii votului universal liber și un mai mare control public asupra deciziilor guvernamentale.

Deși nu au lideri formali, protestele sunt „conduse“ de tineri activiști, care și-au dezvoltat și adaptat strategiile de protest în numeroasele confruntări cu poliția.

Revista britanică „The Newstatesman“ a publicat recent o analiză în care inventariază câteva din tacticile lor principale de protest. Un veritabil curs de gherilă civică urbană modernă.

„Fii apă!“, în loc de „Occupy“

Protestele de tip „occupy“ au apărut după criza financiară globală din 2008 și au inspirat mișcările de nesupunere civică anterioare din Hong Kong. Sunt mișcările cunoscute sub numele „Occupy Central“ sau „Umbrella Movement“ din 2014.

Atunci, protestatarii au ocupat principalele piețe din oraș, timp de 79 de zile, cu speranța că vor reuși să aducă autoritățile chineze la masa negocierilor.

Autoritățile de la Beijing au refuzat, iar protestele au eșuat. De data aceasta, protestatarii din Hong Kong s-au inspirat din viața vedetei kung fu Bruce Lee (născut în SUA din părinți originari din Hong Kong și decedat aici) și din celebrul său îndemn „Fii apă!“.

Ce înseamnă asta? Au adoptat un tip de protest mai mobil și mai agil. Un miting se poate transforma oricând într-un marș, un marș poate porni într-o anumită direcție și își poate schimba direcția în sens opus.

Citește și Mafia chineză, asmuțită asupra Hong Kong-ului

Însuși scopul unui anumit protest se poate schimba din mers. De asemenea, din coloana principală se pot desprinde grupuscule de protestatari, care să vizeze anumite instituții sau să încerce să le ocupe sediile, să blocheze intrările, scările sau lifturile.

În momentul în care autoritățile declară clădirea închisă și trimit funcționarii acasă, protestatarii se dispersează și pornesc în căutarea următoarei ținte.

Protestul de tip „sursă deschisă“

Așadar, actualele proteste din Hong Kong nu au lideri formali. Aceasta este o reacție față de agresivitatea autorităților, care, în trecut, i-au pedepsit pe cei care s-au poziționat drept lideri.

Joshua Wong, fostul lider al „Umbrella Movement“, a fost eliberat recent din închisoare, însă inițiatorii mișcării „Occupy Central“, Benny Tai și Chan Kin-man, sunt în continuare după gratii.

Absența liderilor este și o consecință a tacticilor de protest specifice mediului online. Protestatarii folosesc forumuri precum LIHKG, o versiune locală asemănătoare „Reddit“, unde utilizatorii comentează și votează anumite postări, precum și grupuri de chat pe „Telegram“, chiar de zeci de mii de membri. Protestatarii pot vota în timp real dacă să stea pe loc, să mărșăluiască spre o altă destinație sau să se disperseze.

Francis Lee, profesor la Universitatea Chineză din Hong Kong, a denumit aceste proteste de tip „sursă deschisă“ („open-source“ protest).

Voluntari cu megafoane sau stații de emisie-recepție fac anunțuri sau coordonează, dar nu sunt lideri.  Lipsa liderilor încurajează pe oricine să se implice și să contribuie, astfel, la succesul mișcării.

Pentru a anihila camerele de supraveghere din oraș, protestatarii folosesc lasere pentru a le „orbi“ și a face imposibilă recunoașterea facială a celor care participă la mitinguri.

„Airdrop“

Folosirea de către protestatari a aplicației „Telegram“ este un lucru bine-cunoscut. Nu întâmplător, în timpul celor mai intense confruntări între protestatari și polițiști, Telegram a raportat că a fost ținta unor tentative de hacking, provenite de pe teritoriul Chinei continentale.

Cel mai probabil acestea au fost puse la cale de autoritățile de la Beijing.

Un mesaj grafic transmis cu „Airdrop“

Totuși, suprasolicitarea rețelelor de telefonie mobilă, de către zeci de mii de oameni care sunt în aceeași zonă și folosesc în același timp smartphone-urile, face ca, în majoritatea timpului, comunicarea să fie greoaie. De aceea, protestatarii din Hong Kong apelează la tehnologiile „peer-to-peer“, respectiv la aplicația „AirDrop“, a celor de la Apple.

Aceasta permite utilizatorilor de iPhone-uri să-și transfere imagini sau date fără a fi necesară conectarea la o rețea de comunicații mobile. Un inconvenient este faptul că utilizatorii „AirDrop“ care nu sunt interesați de proteste pot primi mesaje nesolicitate referitoare la mișcările de stradă.

Aprovizionarea „liniilor“ și limbajul semnelor

Experiența protestelor „Umbrella Movement“ și confruntările recente cu poliția i-au învățat pe protestatari ce echipamente au nevoie în primele linii. 

Pentru a se asigura că proviziile ajung rapid la cei din față, protestatarii din Hong Kong au dezvoltat un sistem de semne cu mâinile, pentru a trimite mesaje prin intermediul mulțimii.

Citește și Mafia chineză, asmuțită asupra Hong Kong-ului

Cineva din primele linii face un semn, iar acesta este replicat de indivizi din mulțime până este văzut de cei care gestionează depozitele improvizate de provizii.

Apoi, pachetul este dat din mână în mână de către un lanț uman până la cei care l-au solicitat. Aceste lanțuri umane de aprovizionare se întind pe kilometri, iar vederea lor  pe viu este impresionantă.

Neutralizarea gazelor lacrimogene

Când poliția a folosit gaze lacrimogene în 2014, la începutul protestelor „Umbrella Movement“, acest lucru a generat o reacție vehementă de respingere la nivelul întregii metropole. 

Aceasta a fost, de altfel, scânteia care a aprins protestul soldat cu ocuparea centrului orașului timp de 79 de zile.

În prezent, după cinci ani, folosirea gazelor lacrimogene pe străzile din Hong Kong a devenit un lucru obișnuit. Creșterea cantității de gaz lacrimogen folosit de polițiști este și o consecință a faptului că protestatarii au învățat să-l neutralizeze.  

Când poliția aruncă cu grenade lacrimogene, „pompierii“ le acoperă cu conuri de trafic, care devin coșuri ce împiedică gazele să se disperseze.

Apoi, un alt „pompier“ toarnă apă în interiorul conului, pentru a neutraliza gazul. Există și varianta în care un „pompier“, care poartă mănuși, aruncă grenada lacrimogenă înapoi către polițiști sau departe de protestatari.

Cum să eviți învălmășeala

„Unul dintre cele mai mari riscuri de rănire și chiar deces la proteste este reprezentat de panică și învălmășeală“, scrie „The Newstatesman“.

Această amenințare este agravată de geografia urbană a Hong Kong-ului: proteste recente au avut loc pe străzile strâmte din cartierul Sheung Wan, veritabile labirinturi stradale.

Când poliția a tras cu gaze lacrimogene, riscul de panică a crescut exponențial, mai ales că polițiștii au folosit și bastoane.

Citește și Mafia chineză, asmuțită asupra Hong Kong-ului

Conștienți de aceste pericole, mulțimile au dezvoltat un sistem prin care se retrag în ordine, ținând cadența: „Unu, doi, unu, doi“.

Colectare de fonduri pentru revoluție

Protestatarii obișnuiesc să publice anunțuri în presa națională, dar și în publicații de largă circulație interna­țională, pentru a organiza campanii de strângere de fonduri  pentru mișcările de protest.

În urma unei astfel de campanii, a fost strânsă suma de 600.000 de lire în câteva ore. Anunțurile au fost publicate în mai multe limbi de circulație internațională.

Organizatorii protestelor s-au folosit de Summitul G20 de la Osaka (Japonia), din iunie 2019. Machetele publicitare aveau dimensiunea unei pagini de ziar și conțineau mesajul „Fiți alături de Hong Kong la G20“.

Citește și Mafia chineză, asmuțită asupra Hong Kong-ului

Ele au fost publicate în „The New York Times“, „The Guardian“, „Le Monde“, „Süddeutsche Zeitung“, „The Australian“, „The Asahi Shimbun“, „The Globe & Mail“ și „The Seoul Daily“.