Preşedintele sârb începe o serie de discuţii menite să relanseze dialogul cu Kosovo

Diferendul care opune Belgradul şi fosta sa provincie sudică este unul dintre cele mai spinoase conflicte teritoriale europene. Serbia refuză să recunoască independenţa proclamată în 2008 de Kosovo după războiul sângeros de la sfârşitul anilor 1990.

Legislativele din Serbia au întărit dominaţia Partidului Progresist Sârb (SNS) aflat la putere, iar preşedintele Aleksandr Vucic are acum cale liberă pentru a aborda această chestiune extrem de sensibilă.

Ajutat de boicotul unui partid de opoziţie, SNS a primit peste 62% din voturi, în faţa formaţiunii partenere socialiste din coaliţia în exerciţiu, care a obţinut 10% din sufragii.

Preşedintele sârb are deja o agendă plină pentru această săptămână. El îl primeşte luni pe Miroslav Lajcak, emisar special al Uniunii Europene însărcinat cu dialogul între Belgrad şi Pristina, suspendat de la sfârşitul lui 2018.

Apoi Vucic se va deplasa în Rusia, aliat cheie în problema Kosovo, înainte de a se întâlni cu reprezentanţii kosovari la Casa Albă.

Preşedintele sârb a avertizat deja că "zilele şi săptămânile următoare vor fi dificile, în special în ceea ce priveşte Kosovo". El a asigurat totuşi că recunoaşterea independenţei Pristinei de către Belgrad "nu va fi subiect" de discuţie la Washington. "Nu vom permite acest lucru", a declarat el pentru presa locală.

Înainte de Belgrad, Miroslav Lajcak s-a oprit la Pristina pentru a se întâlni cu noul guvern, care a cedat recent presiunii occidentale şi a ridicat restricţiile la importul de produse sârbeşti, un obstacol în calea reluării dialogului.

După etapa kosovară, emisarul european a estimat că ''acum sunt îndeplinite condiţiile" pentru continuarea discuţiilor. El a refuzat să comenteze întâlnirea organizată la 27 iunie la Casa Albă de către trimisul lui Donald Trump, Richard Grenell.