Polonia cere să cheltuim 3% din PIB să ne apărăm de Putin. România alocă doar jumătate. Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, insistă ca aliații NATO să cheltuiască 3% din PIB, pentru Apărare, într-un moment în care ameninţarea Rusiei e mai mare decât oricând.
Situația de securitate, spune şeful de stat, s-a schimbat și acordurile anterioare vechi de zece ani ar fi lipsite de ambiția care este necesară acum.
Polonia cere să cheltuim 3% din PIB să ne apărăm de Putin. România alocă doar jumătate
În 2023, Polonia a cheltuit 4% din PIB pentru Apărare, plasând țara printre cei mai mari cheltuitori militari ai NATO și cu mult peste 2% din PIB, la care statele NATO au convenit în anul 2014.
„Ceea ce a fost adecvat pentru situația din anul 2014, în fața agresiunii ruse împotriva Ucrainei, cu siguranță nu mai este suficient”, a spus Duda, conform Euractiv. Dar România nu a fost de facto, pe cifre, anul trecut, nici măcar la nivelul stabilit în anul 2014.
Un raport oficial al NATO arată că România a cheltuit pentru Apărare, în anul trecut, 1,6% din PIB, adică mai puțin decât limita obligatorie de 2% din PIB și chiar mai puțin decât media celor 30 de state membre NATO: 1,73%.
Citeşte şi: Câte avioane F-16 are România în dotare? Industria națională de Apărare intră într-o nouă eră
Bugetul României pentru Apărare a fost în anul 2023 5,6 miliarde de dolari. Dintre statele membre, cel mai mult, pentru înarmare, în anul 2023, a cheltuit Polonia.
Este vorba despre echivalentul a 3,92% din PIB, înaintea SUA, care au avut cheltuieli militare de 3,24% din PIB, ceea ce este remarcabil.
Foto: Profimedia Images
Conform cursdeguvernare.ro, în ultimii trei ani, România înregistrat o scădere a cheltuielilor pentru Apărare. Raportat la populație, România a cheltuit anul trecut 200 de dolari per capita, în timp ce Polonia de peste trei ori mai mult, 655 de dolari per capita.
Citeşte şi: România, alocă 2,5% din PIB pentru Apărare doar „din gură”. Cifrele reale, sub media NATO și Olanda
Dar de ce am cheltuit mai puţin decât trebuia? Pentru că nu am găsit ce căutam - susţin oficialii români. "Pur și simplu, lucruri care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit", spune şeful statului, Klaus Iohannis.
"Este o problemă globală, în zona de înzestrare militară: cererea este incomparabil mai mare decât oferta", a explicat Iohannis, "și anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obținem".
În al doilea rând, "dificultățile bugetare și de inflație pe care le-am avut și atunci disponibilitatea, deci banii lichizi nu au existat, atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să-i cheltuie și în acest fel multe cheltuieli s-au realizat de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic, până la 31 decembrie (2023 - n.r.), multe s-au făcut la începutul lui ianuarie și februarie. (2024 - n.r.)
Citeşte şi: Cine a interzis României să aibă submarine. Cum a ajuns totuși "Delfinul" în dotarea Forțelor Navale
De aceea, spun că trebuie să facem chiar un calcul contabil, aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului '23, când au fost angajate".
Un factor care a deranjat nu doar Înzestrarea, și cheltuielile de Apărare, spune şeful statului, ci, la modul general, "i-a deranjat și pe români, a fost inflația mare pe care am avut-o anul trecut".
Aşa că România a cheltuit în anul 2023 doar 1,6% din PIB pentru Apărare, cu toate că ținta impusă era de 2,5%.
