Pe 27 aprilie 2021, Comisia a primit din partea Bulgariei actul de opoziţie.
Plăcinta dobrogeană, produs cu indicaţie geografică protejată
Pe 29 aprilie 2021, CE a transmis României acest document, iar pe 23 iunie 2021 Bulgaria a prezentat Comisiei o declaraţie de opoziţie motivată.
După ce a examinat declaraţia de opoziţie motivată şi a constatat că este admisibilă, în conformitate cu articolul 51 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a invitat România şi Bulgaria, printr-o scrisoare din data de 20 iulie 2021, să participe la consultări corespunzătoare pentru a ajunge la un acord, conform Agerpres.
Citeşte şi: Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, al optulea produs românesc recunoscut şi protejat în UE
Consultările dintre cele două ţări s-au încheiat fără să se fi ajuns la vreun acord. Prin urmare, Comisia trebuia să adopte o decizie cu privire la înregistrare, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 52 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, ţinând seama de rezultatele acestor consultări.
"În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Bulgaria a susţinut că înregistrarea denumirii "Plăcintă dobrogeană" ca indicaţie geografică protejată ar ameninţa existenţa produsului numit "Dobrudzhanska banitsa", care se prepară ca produs de patiserie tradiţional în Bulgaria de secole şi face parte din patrimoniul gastronomic şi cultural bulgar.
Citeşte şi: Cașcavalul de Săveni, al șaptelea produs românesc recunoscut și protejat în UE
În fapt, "Dobrudzhanska banitsa" are acelaşi înţeles ca "Plăcintă dobrogeană".
Mai mult, Bulgaria a susţinut că această denumire desemnează produse cu ingrediente, etape de preparare şi caracteristici finale ale produsului similare şi, astfel, elementele esenţiale ale "Dobrudzhanska banitsa" şi ale "Plăcintei dobrogene" ar putea fi considerate identice.
Aceste similarităţi sunt determinate de evoluţia istorică, având în vedere faptul că Dobrogea, ca regiune istorică şi geografică, este împărţită între cele două ţări - Dobrogea de Nord în România şi Dobrogea de Sud în Bulgaria.
Tradiţii culinare similare
Aşadar, ambele regiuni, chiar dacă se află în două ţări diferite, împărtăşesc tradiţii şi obiceiuri culinare similare", se menţionează în documentul CE.
Ca urmare, Bulgaria a pus sub semnul întrebării legătura dintre produs şi aria geografică, şi a atras atenţia asupra unui efect negativ pe care înregistrarea denumirii "Plăcintă dobrogeană" ca indicaţie geografică protejată l-ar avea asupra intereselor economice ale producătorilor de "Dobrudzhanska banitsa" din Bulgaria şi a susţinut că acest lucru ar putea induce consumatorii în eroare cu privire la originea produsului.
Comisia a analizat argumentele expuse în declaraţia de opoziţie motivată primită din partea Bulgariei în raport cu dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, ţinând seama de rezultatele consultărilor adecvate desfăşurate între solicitant şi oponentul său.
