Parlamentul European votează renunţarea la gazele ruseşti până în toamna lui 2027
Membrii Parlamentului European (PE) au adoptat miercuri interzicerea în mod definitiv a tuturor importurilor de gaze naturale ruseşti în Uniunea Europeană - începând din toamna lui 2027 cel mai târziu -, cu scopul de a priva Rusia de resurse ale finanţării Războiului din Ucraina.
Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate acest text, care este necesar să obţină o ultimă undă verde a statelor membre ale Uniunii Europene (UE) - cu o majoritate calificată -, de obicei o formalitate.
”Abandonarea gazelor (naturtale) ruseşti este un mare succes al Uniunii Europene. Un gest cu adevărat istoric”, a salutat marţi raportoarea textului Inese Vaidere.
Parlamentul European votează renunţarea la gazele ruseşti până în toamna lui 2027
”De când a început războiul la scară mare (în februarie 2022), Uniunea Europeană a plătit peste 216 miliarde de euro pe energie fosilă rusească. Plătim în contonuare aproape 40 de milioane de euro pe zi (Rusiei) şi finanţăm în continuare masacrele din Ucraina”, a declarat această aleasă a Partidului Populare European (PPE, dreapa) din Letonia.
Textul prevede o interzicere treptată a achizţionării de gaze naturale ruseşti, care urmează să se aplice cel mai târziu la 1 noiembrieb 2027 contractelor de achiziţionare pe termen lung - cele mai sensibile, deoarece ele sunt încheiate uneori pe o perioadă de zeci de ani.
Penalităţi financiare ar putea să fie aplicate întreprinderilor care ocolesc această interdicţie.
Citește și: Cine a rupt sigiliul de la robinetul de gaze? Un locatar contrazice autoritățile: „A cerut 1.500 lei”
În schimb, acordul nu prevede o interzicere totală a achizţiilor de petrol şi de combustibil nuclear ruseşti, la care recurg în continuare multe state membre UE.
Comisia Europeană (CE) a optat în favoarea unei propuneri legislative şi nu în favoarea unor sancţiuni, deoarece aceasta poate fi adoptată cu o majoritate calificată a statelor membrte UE, în loc de unanimitate.
Scopul este să ocolească vetourile Ungariei şi Slovaciei, două ţări considerate apropiate Moscovei şi care se opun aprig acestor măsuri.
Premierul ungar Viktor Orban a ameninţat, de altfel, să conteste planul în justiţie, conform NEws.ro.
În hemicilu, eurodeputatul Thierry Mariani - un reputat prorus - de la grupul Patrioţilor (extremă dreapta), a denunţat marţi o ”ruptură istorică”, ”impusă (...) fără unanimitate şi cu preţul unor riscuri juridice majore la adresa statelor şi întreprinderilor”.
