În noul său document de strategie navală, care stabileşte obiectivele US Navy, Marine Corps (infanteria marină) şi ale gărzii de coastă pentru anii următori, Pentagonul a subliniat că mai multe ţări, în special Rusia şi China, "contestă echilibrul puterilor în regiuni-cheie, pentru a slăbi ordinea internaţională actuală".
"Forţele noastre navale au interacţiuni cotidiene cu navele de război şi avioanele chineze şi ruseşti", a notat documentul care numeşte China "ameninţarea cea mai presantă".
Ultimul incident între US Navy şi Marina chineză a avut loc la sfârşitul lui august, când Beijingul a anunţat că a vânat o navă de război americană în arhipelagul contestat Paracel, pe care îl controlează.
Gigantul asiatic revendică aproape toate insulele din Marea Chinei de Sud, cea ce contestă alte ţări riverane (Vietnam, Filipine, Malaezia, Brunei).
În faţa pretenţiilor chineze considerate excesive, Washingtonul trimite nave de luptă din ce în ce mai frecvent în regiune pentru a efectua ceea ce numeşte "operaţiuni de libertate a navigaţiei".
Pentru a-şi păstra avantajul strategic în faţa forţelor navale chineze care şi-au "triplat volumul în ultimii 20 de ani", US Navy doreşte să se modernizeze, cu nave mai mici, mai agile, chiar pilotate de la distanţă.
Vasele de război americane "vor accepta astfel riscuri tactice calculate şi vor adopta o postură mai afirmată în cursul operaţiunilor cotidiene", a indicat documentul.
Pentru contraamiralul Jay Bynum, "aceasta înseamnă să fim mai reactivi, mai încordaţi în operaţiunile noastre". "Înainte, atitudinea noastră era de a căuta detensionarea situaţiei. Făceam drum întors şi minimalizam riscul", a adăugat el, subliniind că, treptat, US Navy "a pierdut teren" cu această abordare.
Documentul Pentagonul a mai precizat că Marina americană va fi, de asemenea, mai vizibilă în Oceanul Pacific, unde va depune eforturi pentru "a detecta şi documenta actele rivalilor noştri care încalcă dreptul internaţional, fură resursele altor ţările şi le încalcă suveranitatea".
