Crescută de bunica, la țară, Mihaela a avut o copilărie grea, fără părinți care să o îmbrățișeze în fiecare zi, cu lipsuri pe care nu le va putea uita ușor. Avea grijă cât putea și de sora ei mai mică.
„Nu am avut o familie înstărită, dimpotrivă. Economiseam bani pentru a ne ajunge de mâncare. Părinții mei erau despărțiți. Așa că mama a plecat să muncească în Italia. Da, mi-a lipsit mama, dar am înțeles sacrificiul ei. Dacă rămânea în România, risca să ne piardă, să ne ia serviciile sociale, pe mine și pe sora mea”.
Când a ajuns la gimnaziu, mama Mihaelei a reușit să o aducă alături de ea, în Italia.
O profesie cât un vis
Mihaela a putut să aleagă o școală profesională care să-i permită să învețe meseria pe care și-a dorit-o, de mică, aceea de coafeză.
„De când mă știu, eram fascinată de coafuri. Nu, nu exista un salon în sat, dar pe mama mi-o amintesc mereu cum se îngrijea și se pieptăna cu grijă, era atentă la detalii. Era o mamă tânără, deseori ni se spune că suntem două surori!”.
Citește și: Ce șanse sunt ca Rusia să invadeze Republica Moldova. Anexarea Transnistriei este prea puțin
Școala profesională pe care a decis să o urmeze este recunoscută oficial în regiunea Lazio, iar atestatele obținute sunt indispensabile pentru a începe să practici meseria. După obținerea diplomei, românca nu s-a oprit, ci a continuat să urmeze cursuri de perfecționare a diferitelor tehnici.
„De la 18 ani, am început să mă ocup de cliente, să le coafez. Abia așteptam să pun în practică ce am învățat. Așa mi-am dat seama că teoria și ce am învățat la școală nu e de ajuns, e nevoie de multă practică!”
Citește și: VIDEO Colonel în armata ucraineană: Românii ne-au oferit sprijin din primele zile ale invaziei
A început să lucreze în diferite saloane din Roma, cu clientelă diversificată. Pas cu pas, a devenit din ce în ce mai sigură pe sine, iar profesionalismul său le-a cucerit doamnele care pășeau pragul saloanelor.
„Mi-au făcut mereu complimente pentru că am o mână ușoară și reușesc să se relaxeze, din momentul în care intră la spălat pe cap! Apoi, sunt mulțumite că le înțeleg cererile și rezultatul e așa cum și-l doresc”.
„Șefii se uitau urât la mine dacă luam chiar și un pahar de apă”
Au urmat mulți ani în care Mihaela a lucrat aproape non stop, la mai multe saloane. „Dar fără un contract de muncă, fără un salariu stabil. Munceam de la ora 9 până seara, uneori chiar până la 21. La muncă, abia dacă mă puteam așeza câteodată să mă odihnesc.
Mulți din șefi se uitau urât și dacă luam un pahar cu apă sau un sandviș. Iar plata era foarte mică, de multe ori echivalentul a 100 de euro pe zi”, povestește Mihaela.
Norocul Mihaelei a fost tot timpul că l-a avut alături pe viitorul ei soț, Dumitru, un român, cu zece ani mai în vârstă, pe care l-a cunoscut de când își termina studiile. Împreună au decis să întemeieze o familie și să facă un copil.
„Nimeni nu vrea să angajeze o mamă cu un copil mic”
După ce fiica lor s-a născut au început problemele. Femeia nu mai reușea să își găsească de muncă. Oriunde mergea, i se spunea că nu poate lucra.
„Nimeni nu vrea să angajeze o mamă cu un copil mic, pentru că sunt multe absențe, copilul se îmbolnăvește și trebuie să ai grijă de el”.
Ideile câștigătoare vin în momente disperate
„Eram disperată, dezamăgită. Nu știam ce să fac. Apoi, mi-am dat seama că singura soluție e să încep propria afacere, să fiu eu șeful meu. Nu voiam să fiu casnică, să stau în casă fără să fac nimic, să risc să intru în depresie, iar un salariu oricum nu era de ajuns.
Dacă am reușit să țin un salon singură, să mă ocup de clienți, de programări, de gestiune, de ce nu pot să o fac pentru mine?”
În octombrie 2022, am început să caut o locație potrivită. Să mă uit la zone, să evaluez concurența, să caut un local cu o chirie pe care pot să o susțin”.
„Mi-a plăcut din prima localul, este perfect pentru a pune plante, o măsuță pentru cliente care vin cu copii sau cu căței. E singurul salon din cartier, după ce două afaceri care erau înainte au închis. Prețul chiriei era convenabil, 550 de euro pe lună. Într-adevăr, trebuia renovat totul, dar am decis că va fi locul unde îmi voi deschide localul și afacere!”
Așa a ajuns în cartierul Alessandrino, un cartier la periferia Romei. E singurul salon din cartier.
„Un vis împlinit!”
„Un vis împlinit! Sunt propriul meu șef, pot să gestionez singură orele de program, rezervările. Eu dau ordine, eu execut. Mai mult, am un mic spațiu unde pot să o aduc pe Sofia (fetița ei n.red) când termină școala, să stea cu mine, să se joace. Are păpușile, desenele, jocurile ei și e tare mândră că stă cu mama toată după amiaza!”
Clientele au început să vină, mai ales că unele, odată cu închiderea celor două saloane din cartier, trebuiau să meargă mai departe pentru a găsi un alt coafor.
„Am cliente de toate vârstele: italience dar și românce sau moldovence și chiar o doamnă din Franța. Unele deja sunt cliente fixe, vin de două ori pe săptămână, să se spele pe cap.
Altele, de exemplu unele doamne care lucrează ca îngrijitoare, vin în zilele libere ca să-și facă cadou un moment pentru ele, nu doar de înfrumusețare, ci și de relaxare”.
Sfatul Mihaelei pentru toate româncele
„Nu vă speriați la ideea că puteți deschide o afacere, acum e momentul, când ai viața în față! Atunci când decizi că vrei ceva, trebuie să crezi cu adevărat că poți să o faci.
Când mă trezesc dimineața, am zâmbetul pe buze pentru că știu că îmi place munca pe care o fac și o fac pentru mine. Iar la sfârșitul zilei sunt satisfăcută, pentru că știu că am schimbat în bine ziua persoanelor care vin la salon”, potrivit rotalianul.com
