Căderea bruscă a președintelui sirian Bashar al-Assad în urma unei ofensive rapide a rebelilor a adus o schimbare dramatică în războiul civil care durează de aproape 14 ani. În timp ce opozanții guvernului înlăturat sunt entuziasmați, există, de asemenea, îngrijorări profund înrădăcinate cu privire la numeroasele incertitudini care ne așteaptă.
În prezent, toate privirile sunt îndreptate către gruparea islamistă Hayat Tahrir al-Sham sau HTS - o fostă filială a Al-Qaeda - și către liderul său carismatic, Abu Mohammed al-Golani, deoarece apar întrebări cu privire la dorința și capacitatea acestuia de a-și respecta promisiunile de a evita extremismul și de a supraveghea un viitor mai prosper și mai favorabil incluziunii pentru Siria.
Cu toate acestea, se trasează deja noi linii de front.
Se tem din ce în ce mai mult de o luptă de-a lungul liniilor de control între coaliția insurgentă și Forțele Democratice Siriene susținute de Statele Unite, o facțiune condusă de kurzi care deține controlul efectiv asupra a aproape o treime din țară, în nord și est. Printre rândurile opoziției se numără Armata Națională Siriană, susținută de Turcia, aliatul din NATO al SUA, care consideră FDS ca fiind o ramură a Partidului Muncitorilor din Kurdistan, cunoscut și sub numele de PKK.
Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a promis în repetate rânduri să eradicheze PKK în Siria și Irak. A făcut aceste promisiuni inclusiv în timpul unui interviu acordat Newsweek în iulie și în comentariile ulterioare făcute după înlăturarea lui Assad de la putere la 8 decembrie.
Tensiunile sunt acum deosebit de puternice în ceea ce privește orașul Kobani din nordul țării, aflat în mâinile parteneriatului dintre SUA și FDS care a fost un simbol al înfrângerii grupării militante Statul Islamic. Riad Darar, consilier al președinției aripii politice a FDS, Consiliul Democratic Sirian, a declarat pentru Newsweek că bastionul grupării situat de-a lungul frontierei siriano-turce ar putea „deveni în curând un punct de cotitură” într-o altă bătălie crucială.
„Cred că vor avea loc lupte violente, al căror sfârșit nu îl cunoaștem”, a declarat Darar. „Sperăm că americanii vor continua să stea în fața atacurilor și să le împiedice, deoarece acest lucru nu servește stabilității în regiune și deschide o ușă care ar putea să nu fie închisă în chestiunea unei soluții politice în Siria”.
„Sperăm că americanii
vor continua să reziste
în fața atacurilor”
Darar și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la orientarea conducerii HTS. El a susținut că grupul, în ciuda sloganurilor sale prietenoase, s-a dovedit până acum „individualist” și „nu caută colaborarea cu restului publicului sirian, a politicienilor și a membrilor societății care au suferit de pe urma nedreptății și opresiunii regimului anterior”.
O astfel de abordare, a spus el, a condus la o evaluare a „noului partid de guvernământ ca dorind să monopolizeze puterea, iar acest lucru este cel de care toți sirienii se tem”.
HTS era cunoscut anterior sub numele de Frontul Nusra, care funcționa ca ramură siriană a Al-Qaeda. Golani, care a luptat anterior împotriva trupelor americane din Irak, s-a aliat inițial cu viitorul fondator al ISIS, Abu Bakr al-Baghdadi, dar a refuzat ulterior să fuzioneze cu ISIS, atunci când acesta s-a extins în Siria, în 2013. Golani a renunțat public la legăturile cu Al-Qaeda în 2016.
Frontul Nusra a pu bazele unor relații strategice cu alte grupări islamiste care au fuzionat în cele din urmă pentru a deveni HTS în 2017. Dar, în timp ce Golani navighează acum printr-o constelație de alte facțiuni siriene care încearcă să culeagă partea lor din roadele victoriei împotriva lui Assad, el trebuie să se confrunte și cu un alt front redeschis brusc în sud-vestul țării de către un jucător și mai puternic susținut de SUA.
UN NOU CAPITOL Sirienii care trăiesc în Turcia sărbătoresc cu steagurile opoziției (sus) după ce rebelii sirieni l-au înlăturat pe Bashar al-Assad (jos)
Israelul a profitat rapid de haosul din Siria pentru a lansa o campanie fără precedent de lovituri terestre, aeriene și maritime împotriva fostelor situri militare din țara vecină, trimițând în același timp trupe pentru a prelua controlul asupra mai multor terenuri din disputatele Înălțimi Golan. Golani, a cărui familie a fost strămutată din aceeași regiune siriană care a fost cucerită în mare parte de Israel în timpul Războiului de Șase Zile din 1967, a declarat pentru New York Times într-un interviu ulterior că „nu dorește niciun conflict” cu Israelul.
Alții, precum Partidul Naționalist Socialist Sirian, un aliat al fostului guvern al lui Assad, au făcut apel explicit la rebeliune armată împotriva ocupației israeliene.
În timp ce Organizația Națiunilor Unite a acuzat Israelul de încălcarea unui acord de armistițiu de 50 de ani cu Siria, un oficial al ONU a declarat recent pentru Newsweek că forțe internaționale suplimentare de menținere a păcii au fost desfășurate pe Înălțimile Golan, dar că „libertatea lor de mișcare este sever restricționată în contextul actual” al incursiunii israeliene.
Evoluțiile fluide și rapide din Siria au pus administrația președintelui Joe Biden într-o altă situație dificilă în materie de politică externă, cu doar câteva săptămâni înainte ca Washingtonul să predea frâiele puterii președintelui ales Donald Trump.
În remarcile transmise către Newsweek de Departamentul de Stat al SUA, purtătorul de cuvânt Matthew Miller a recunoscut preocupările exprimate atât de Israel, cât și de Turcia în operațiunile lor respective din Siria.
În același timp, el a făcut apel la Israel să respecte acordul de încetare a focului din 1974 în Înălțimile Golan și a declarat că SUA poartă discuții atât cu Turcia, cât și cu FDS cu privire la situația tensionată din Kobani și din alte părți din nordul Siriei.
„De asemenea, credem că este important ca nicio parte să nu întreprindă acțiuni care ar destabiliza și mai mult situația din Siria, într-un moment în care dorim să facem presiuni pentru a crește stabilitatea”, a declarat Miller. „Vom continua să avem această discuție cu ei”.
Pe teren, SUA, care au ajutat cândva rebelii care au pus pentru prima dată mâna pe arme împotriva lui Assad în 2011, se bazează pe FDS ca principal partener împotriva ISIS încă din 2015. Cu toate acestea, la fel ca în cazul ISIS, Washingtonul consideră atât HTS, cât și PKK drept organizații teroriste.
Administrația Biden a recunoscut că a avut mai multe contacte cu HTS de când gruparea a preluat controlul la Damasc. Cu toate acestea, întrebat dacă eticheta de grup terorist a HTS ar putea fi revizuită sau eliminată complet, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat pentru Newsweek că „nu prezentăm în avanpremieră deliberările privind desemnarea sau radierea terorismului”.
Același răspuns a fost oferit și în ceea ce privește viziunea Statelor Unite asupra Partidului Islamic Turkestan, un grup majoritar uigur care face parte din coaliția rebelă care l-a răsturnat pe Assad și care amenință acum să își reia lupta împotriva Chinei.
Partidul Islamic din Turkestan este legat de fosta Mișcare Islamică din Turkestanul de Est, care a dus o campanie violentă în provincia Xinjiang din nord-vestul Chinei, până când a fost întâmpinată cu o represiune în forță în urmă cu un deceniu. Gruparea încearcă să stabilească un stat islamist cunoscut sub numele de „Turkestanul de Est” în Xinjiang, unde oficialii americani acuză de mult timp Beijingul de numeroase încălcări ale drepturilor omului. Guvernul chinez a negat vehement aceste afirmații.
Purtătorul de cuvânt al Ambasadei Chinei în SUA, Liu Pengyu, a declarat recent pentru Newsweek că Beijingul „este pregătit să intensifice cooperarea antiteroristă cu membrii comunității internaționale pentru a lovi cu fermitate ETIM și a menține sigure și stabile, atât regiunea, cât și lumea”. Liu a afirmat, de asemenea, că decizia Washingtonului de a elimina ETIM de pe lista sa de excludere a teroriștilor sub Trump în 2020 „a dovedit că a politizat și a înarmat [problema] combaterii terorismului”, lucru la care „ne opunem cu fermitate”.
China, care a stabilt legături strânse cu Assad, dar nu a jucat un rol militar în conflict, a adoptat în rest o abordare relativ prudentă față de evoluțiile din Siria. Beijingul nu este nici el singur.
Susținătorii militari ai lui Assad, Teheranul și Moscova, lasă, de asemenea, ușa deschisă pentru potențiale legături cu noua conducere siriană, în ciuda îngrijorării palpabile cu privire la modul în care tulburările ar putea afecta influența lor regională. Cele două puteri continuă să se coordoneze direct cu Ankara, ca parte a unui proces de pace trilateral lansat în urmă cu opt ani.
Trump, între timp, a declarat că el crede că „Turcia va deține cheia pentru Siria” în timpul unei conferințe de presă din 16 decembrie 2024. În timp ce se pregătește să se confrunte din nou cu Erdoğan ca omolog al său, președintele ales al SUA s-a referit la liderul turc de două decenii ca la „cineva cu care m-am înțeles foarte bine”.
În urma unui acord încheiat în 2019 între Erdoğan și Trump, Statele Unite și-au retras trupele din mari părți situate în nordul Siriei, în ciuda protestelor FDS. Trump a pledat, de asemenea, pentru retragerea întregii prezențe militare americane în Siria, care, cu aproximativ 900 de militari, este eclipsată de „forța militară majoră” a Turciei din apropiere, după cum a remarcat recent președintele ales al SUA.
În al doilea său mandat la Casa Albă, alegerea lui Trump ca șef al serviciilor naționale de informații este fosta reprezentantă din Hawaii, Tulsi Gabbard, a care solicitat, de asemenea, de mult timp ieșirea armatei americane din Siria.
Cu toate acestea, ea s-a despărțit de Trump în trecut, în special întâlnindu-se cu Assad în 2017, cu doar câteva luni înainte ca Trump să ordone primele lovituri militare directe ale SUA împotriva guvernului sirian din cauza presupuselor utilizări de arme chimice. Ulterior, ea l-a invitat pe copreședintele Consiliului Democratic Sirian, Ilham Ahmed, la discursul lui Trump privind starea Uniunii din 2019, în timp ce liderul american intenționa să abandoneze posturile deținute împreună cu FDS în nordul Siriei. Gabbard a declarat de atunci că susține „pe deplin” dorința lui Trump de a nu se implica prea mult în războiul civil din Siria.
În timp ce guvernul lui Assad intra în ultimele ore, Trump a avertizat pe platforma sa socială că „STATELE UNITE NU TREBUIE SĂ AIBĂ NIMIC DE A FACE” cu conflictul din Siria, deoarece aceasta „NU ESTE LUPTA NOASTRĂ”.
Adjunctul său, vicepreședintele ales JD Vance, a reiterat acest punct de vedere în comentarii pe X, fostul Twitter. Iată unul dintre acestea: „Așa cum a spus președintele Trump, aceasta nu este lupta noastră și ar trebui să nu ne amestecăm în ea”.
▸ Tom O'Connor este editor adjunct, securitate națională și politică externă la Newsweek. Urmărește-l pe X @ShaolinTom
