"Nu este vorba de șantaj", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul unei conferințe telefonice obișnuite.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a acuzat Rusia că folosește gazul pentru a "șantaja" blocul comunitar, după ce Gazprom a declarat că a oprit miercuri livrările către cele două țări.
Citește și: Rusia, fără un instrument de forță. Dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, restricționat
"Necesitatea condițiilor care au fost documentate în decretul președintelui Putin, adică noua metodă de plată a fost cauzată de măsuri neprietenoase fără precedent în economie și în sectorul financiar întreprinse împotriva noastră de țări neprietenoase", a declarat Peskov.
Citește și: Hepatita misterioasă, ce a dus la un deces și 17 transplanturi de ficat, a ajuns și în România
Potrivit lui Peskov, Rusia a fost forțată să treacă la plata în ruble pentru aprovizionarea cu gaze către Europa din cauza noilor restricții.
"Ne-a fost blocată o cantitate semnificativă din rezervele noastre, sau "furată", ca să o spunem mai simplu. Toate acestea au necesitat o tranziție la un nou sistem de plată", a mai spus Peskov.
Peskov a adăugat că toate noile condiții "au fost aduse la cunoștința cumpărătorilor în avans".
Comisia Europeană a descris decizia de a opri livrările drept o tentativă de "șantaj" și a declarat că coordonează un răspuns între statele membre ale UE.
Vestea a făcut ca marți, contractele futures de gaze naturale din SUA să crească cu aproximativ 3%. Prețurile europene la gaze au sărit cu aproape 20% miercuri dimineață, potrivit Reuters.
Dar încercările Rusiei de a folosi Polonia și Bulgaria pentru a trimite un mesaj Occidentului și pentru a-și susține moneda slabă vor avea probabil limitări.
Pentru a se pregăti pentru o astfel de situație, statele europene care se bazează pe gazul rusesc și-au mărit rezervele stocate. Compania poloneză de gaze PGNiG, de exemplu, spune că depozitele țării sunt pline în proporție de 80%. De asemenea, Europa se află la sfârșitul sezonului de încălzire, astfel că cererea va fi scăzută.
Bulgaria primește în mod obișnuit 100% din gazul său din Rusia, iar Polonia este aproape la fel de dependentă, dar cele două țări nu folosesc atât de mult gaz în mixul lor energetic, în primul rând pentru că depind încă în mare măsură de cărbune pentru producția de energie
