Numărul persoanelor afectate de foamete la nivel mondial a crescut la 828 de milioane în 2021, în creștere cu aproximativ 46 de milioane față de 2020 și cu 150 de milioane față de izbucnirea pandemiei COVID-19, se arată în ultimul raport al Națiunilor Unite.
Cele cinci agenții ONU care au elaborat raportul au subliniat că acesta este publicat în contextul în care războiul din Ucraina implică doi dintre cei mai mari producători mondiali de cereale de bază, semințe oleaginoase și îngrășăminte, perturbând lanțurile internaționale de aprovizionare.
Războiul dintre Rusia și Ucraina crește prețurile la cereale, îngrășăminte, energie și alimente terapeutice pentru copiii cu malnutriție severă.
670 de milioane de oameni (8% din populația mondială) se vor confrunta în continuare cu foametea în 2030, chiar și în cazul unei redresări economice globale.
Pentru Stalin, pământul
negru al Ucrainei trebuia
să fie exploatat la
maximum pentru a construi
o economie industrială
pentru URSS. Ca urmare,
milioane de oameni au
murit de foame
Potrivit ultimului raport al Băncii Mondiale privind piețele de mărfuri, războiul din Ucraina a provocat cel mai mare șoc al prețurilor din ultimii aproape 50 de ani, declanșând o criză alimentară globală.
„Insula Canibalilor“, experimentul atroce al lui Stalin
Ucraina a acuzat Rusia că aplică „Jocurile foamei“ cu lumea întreagă prin blocarea exporturilor de alimente în timpul invaziei. „Jocurile foamei“ este o denumire recentă a unui experiment început de dictatorul Iosif Stalin.
În 1933, Stalin a trimis 6.700 de prizonieri pe o insulă siberiană izolată, fără mâncare, fără condiții de supraviețuire.
În câteva zile, legea și ordinea s-au prăbușit, iar crimele și canibalismul au devenit frecvente. Din cei aproape 7.000 de oameni trimiși pe „Insula Canibalilor“ sau „Insula Morții“, doar 2.000 au supraviețuit și au povestit despre unul dintre cele mai barbare experimente de „inginerie socială“ ale dictatorului rus.
Celebru pentru gulagurile sale, Stalin a decis să-i pună pe prizonieri să construiască un lagăr de muncă pe insula izolată Nazinski, fără să le pună la dispoziție alimente sau adăposturi.
Prizonierii au ajuns pe insulă într-o zi rece de mai 1933, doar cu câțiva saci cu făină.
Putin pare un lup
înfometat ieșit la
marginea Europei,
pe cale să coboare
în diagonală pe
hartă și să devoreze
tot ce-i stă în cale,
dar, de fapt, nu
poate să înghită
mai mult decât
poate mesteca
Dacă încercau să părăsească insula, erau împușcați de gardienii înarmați care patrulau pe insulă și pe râul înghețat din jur.
Erau complet prinși în capcană și, la câteva zile de la sosirea lor, evenimentele au scăpat de sub control și a început versiunea bolnavă a „Jocurilor foamei“ a lui Stalin.
Mulți dintre prizonieri erau deja subnutriți în urma călătoriei lor spre insulă, iar unii chiar au murit pe drum.
Insula era noroioasă și complet nepotrivită pentru construcții sau agricultură, fiind în esență o mlaștină. În câteva zile, legea și ordinea în rândul deținuților s-au prăbușit și bande sălbatice au început să cutreiere insula în căutare de hrană.
Gardienii au închis ochii la acești criminali și, în schimb, i-au pedepsit pe membrii mai slabi ai insulei, executându-i adesea fără motiv.
În cele din urmă, inevitabil, s-a ajuns la canibalism. Și nu așteptau ca cineva să moară. O înfiorătoare poveste spune că o astfel de bandă a prins o fată, au agățat-o de un pom și au tranșat-o ca pe o vită.
Când gardienii au auzit ce se întâmpla, au fost îngroziți, dar nu le-au oferit hrană, în schimb i-au executat pe canibali.
La mai puțin de o lună de la începerea experimentului, sovieticii au fost nevoiți să accepte că planul lor morbid a fost un eșec.
În doar câteva săptămâni, 2.000 de oameni au murit din cauza foametei, a bolilor și a crimelor, iar alți 2.000 au dispărut fără urmă.
La fel ca în cazul majorității atrocităților din timpul regimului Stalin, evenimentele din Insula Nazinski au fost ținute secret până în 1988, când grupul pentru drepturile omului Memorial a vorbit cu un martor ocular care a dezvăluit oroarea experimentului.
Holodomor sau genocidul din Ucraina
Stalin a experimentat „Jocurile foamei“ și la scară mai mare, națională chiar. Pentru Stalin, pământul negru al Ucrainei trebuia să fie exploatat la maximum pentru a construi o economie industrială pentru URSS.
Dorința lui Stalin de a eradica fermele mici din Ucraina și de a le înlocui cu ferme colective de stat a dus la ucideri în masă.
Când oamenii au început să moară în număr mare, Stalin a dat vina pe ucraineni, că nu știu să-și lucreze pământul și sunt recalcitranți la noul concept de agricultură de stat dezvoltat de „luminatul“ Stalin.
Propaganda sovietică i-a numit „naziști“ pe cei care îi acuzau pe ruși de înfometare până la moarte - Holodomor.
Alex de Waal, autorul cărții Mass Starvation (2018): The History and Future of Famine, a declarat că foametea din Ucraina a fost un caz clar de foamete provocată de om: „un hibrid între o foamete cauzată de politici social-economice dezastruoase și o foamete care vizează o anumită populație pentru represiune sau pedeapsă“.
Monumentul Holodomor, în amintirea milioanelor de ucraineni uciși de politica agricolă a lui Stalin (sus), pe care Putin îl consideră eroul său (jos) - Foto: Profimedia Images
La sfârșitul anului 1933, muriseră milioane de oameni de foame sau din alte cauze nenaturale asociate, atât în Ucraina, dar și în alte republici sovietice. Uniunea Sovietică a negat de-a lungul timpului nu doar amploarea foametei, dar chiar și existența acesteia.
Arhivele NKVD (și a urmașului KGB) se deschid într-un ritm lent. Numărul exact al victimelor este încă necunoscut și este foarte probabil că nu va fi aflat niciodată cu precizie.
Estimările cu privire la decesele cauzate de foamete în Ucraina (altele decât cele datorate altor represiuni) variază de la câteva milioane la mai mult de 10 milioane.
La 28 noiembrie 2006, Parlamentul Ucrainei a aprobat o rezoluție care afirmă că „foametea forțată din perioada sovietică a fost un act deliberat de genocid împotriva poporului ucrainean“.
Putin duce foametea la nivel internațional
Strategia malefică a lui Putin de a provoca o criză alimentară este inspirată fără îndoială de eroul său, Stalin. Pe care vrea să-l depășească.
Ucraina este un important exportator de alimente, contribuind cu 42% din uleiul de floarea-soarelui comer-cializat pe piața mondială, 16% din porumb și 9% din grâu.
Dar blocarea de către Putin a porturilor ucrainene de la Marea Neagră înseamnă că această recoltă nu poate ajunge în alte părți ale lumii, ceea ce înseamnă că zeci de milioane de oameni din Africa și Asia ar putea muri de foame, potrivit expertului Timothy Snyder.
Președintele rus, Vladimir Putin, a acuzat Occidentul pentru crizele alimentare și energetice mondiale emergente și a repetat oferta ca Rusia să asigure o trecere pentru navele care exportă cereale din Ucraina, în timp ce trupele sale furau și exportau grânele din porturile ucrainene ocupate.
Președintele Uniunii Africane, președintele senegalez Macy Sall, i-a făcut o vizită lui Putin, îngrijorat de foametea ce va curma viața a milioane de oameni în state africane.
Lavrov a acuzat Occidentul la reuniunea G20 că face scandal pe tema cerealelor pentru a prelua controlul asupra Mării Negre - Foto: Profimedia Images
Putin i-a spus că luptele din Ucraina și sancțiunile occidentale au agravat penuria de alimente la nivel mondial, nu Rusia. Cu Putin și oamenii săi este un dialog al surzilor.
Țările africane sunt afectate în mod special de penuria de alimente și de creșterea prețurilor. Acestea au importat 44% din grâul lor din Rusia și Ucraina între 2018 și 2020, potrivit cifrelor ONU, iar prețurile la grâu au crescut cu aproximativ 45% ca urmare a întreruperii aprovizionării, potrivit Băncii Africane de Dezvoltare.
Secretarul de stat american Antony Blinken l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că încearcă să folosească exporturile agricole ucrainene ca șantaj împotriva Occidentului.
„Totul este deliberat. Știm că președintele Putin oprește transportul alimentelor și își folosește agresiv mașina de propagandă pentru a devia sau distorsiona responsabilitatea, deoarece speră că astfel va determina lumea să cedeze în fața lui și să pună capăt sancțiunilor“, a declarat Blinken. „Este un șantaj“.
Tactica echivalează cu „exportul foametei și al suferinței mult dincolo de Ucraina“, a acuzat acesta, subliniind în special efectele dăunătoare ale crizei alimentare în Africa.
La reuniunea G20 din Indonezia, la care a participat și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, Blinken s-a adresat direct Rusiei, spunând: „Către colegii noștri ruși: Ucraina nu este țara voastră.
Cerealele sale nu sunt cerealele voastre. De ce blocați porturile? Ar trebui să lăsați cerealele să iasă“.
La rândul său, Lavrov a acuzat Occidentul că face scandal pe tema exportului de cereale din Ucraina pentru a prelua controlul asupra Mării Negre.
Lavrov a susținut, la o conferință de presă în orașul Denpasar din Indonezia că, pentru a organiza exportul de cereale al Ucrainei, țările occidentale insistă asupra creării unui mecanism de monitorizare cu participarea forțelor militare ale NATO care să controleze pasajele din Marea Neagră spre strâmtoarea Istanbul și mai departe spre Marea Mediterană.
Kremlinul vrea ca Rusia să asigure securitatea convoaielor către Strâmtoarea Istanbul, Marea Mediterană și piețele cumpărătorilor.
„Problema este că occidentalii vor să creeze un fel de mecanism internațional de monitorizare a acestui proces cu participarea forțelor NATO. Noi înțelegem perfect complotul lor“, a subliniat Lavrov.
Oficialii ONU au avertizat că securitatea alimentară mondială este în pericol la 100 de zile de la începerea războiului dintre Rusia și Ucraina, afirmând că acesta reprezintă o amenințare de foamete, destabilizare și migrație în masă în întreaga lume.
„Impasul de la Marea Neagră pune în pericol securitatea alimentară și a produselor de bază la nivel mondial.
Insecuritatea alimentară va deveni și mai îngrijorătoare, 1,7 miliarde de oameni riscând să se confrunte cu o sărăcie crescută din cauza crizei“, a declarat Amin Awad, coordonatorul ONU pentru criza din Ucraina, în cadrul unei conferințe de presă la Kiev.
Ucrainenii încearcă să evite blocada
Comercianții ucraineni de mărfuri agricole Nibulon, Lemtrans, TIS și Kernel construiesc noi terminale în porturile de pe Dunăre și o cale ferată pentru a dezvolta rute alternative pentru exporturile agricole din Ucraina, ocolind porturile maritime blocate de ruși.
Ministrul Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a declarat că instituțiile guvernamentale și întreprinderile lucrează în parteneriat pentru a stabili noi rute de export.
România este foarte importantă pentru exportul de cereale din Ucraina, însă nu are infrastructura necesară pentru stocarea și avizarea mărfurilor,
Drept urmare, tot mai multe companii ucrainene construiesc noi terminale de transbordare în porturile fluviale de pe Dunăre și o cale ferată.
Guvernul ucrainean a oferit un lot de teren companiei Nibulon pentru construcția unui nou terminal de cereale pe Dunăre, cu o capacitate de manipulare de până la 300.000 de tone pe lună. Lucrările au fost finalizate, iar acum se pregătește terminalul pentru operare.
Acesta se află în apropiere de Izmail din regiunea Odesa, pe malul Dunării. Capacitatea portului și a elevatorului existent din Izmail nu va fi folosită.
Grupul are în vedere utilizarea flotei companiei ucrainene Danube Shipping Company în logistica sa.
Banca Mondială ar putea împrumuta cu 200 de milioane de dolari operatorului feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia pentru a spori capacitatea de export de cereale. Ucraina a declarat că a exportat 1,41 milioane de tone de cereale în iunie, față de 1,2 milioane de tone în luna mai.
Potrivit Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, de la începutul războiului, 24 februarie 2022, traficul total de mărfuri pe relația Ucraina derulat prin Portul Constanța a fost de 1,5 milioane tone. Cele mai mari cantități sunt cele de cereale.
Dictatorul de la Kremlin nu poate mesteca atât cât vrea să înghită
În 2017, New York Post relata despre o altă atrocitate „made in Rusia“. Un întreprinzător rus voia să transpună în viața reală faimoasa carte distopică și franciza cinematografică „Jocurile foamei“.
Producătorul „jocurilor“, milionarul Evgheni Piatkovski, a insistat că orice act va fi admis pentru supraviețuire - lupte, crime și chiar violuri - și că nu se interveni în cazul în care s-ar întâmpla ceva sinistru în timpul filmărilor cu camere de luat vederi amplasate la distanță pe insula siberiană unde urmau să se desfășoare „Jocurile foamei“ pe „stilul Stalin“ timp de nouă luni.
Concursul mortal, denumit „Game2:Winter“, urma să aibă loc pe o insulă de pe râul Ob, fiind transmis în întreaga lume pe Internet începând cu luna iulie 2017, după cum scria Siberian Times.
Participanții urmau să semneze o declarație de exonerare de răspundere pentru vătămare corporală, precum și o declarație de „scutire în caz de moarte“, pentru ca organizatorii să nu fie trași la răspundere în cazul comiterii unei infracțiuni în timpul desfășurării jocurilor.
„Sunt destul de sigur că vor fi bătăi, și nu numai. Nu ne este teamă nici de reacțiile negative dacă se întâmplă așa ceva. Aceasta este taigaua brută siberiană: se poate întâmpla orice și s-ar putea să nu ajungem la timp pentru a rezolva o urgență“, a declarat producătorul la vremea aceea.
Jocul prevedea ca, după sosirea concurenților pe insulă, prima sarcină era să construiască un adăpost. Li se punea la dispoziție doar o haină groasă de iarnă și unelte, inclusiv de pescuit, trebuind să facă față urșilor, lupilor și unor temperaturi de minus 50ºC.
Ca jocul să fie cu adevărat suprem, concurenții ar fi trebuit să dea de urma unui grup de criminali eliberați dintr-o închisoare din apropiere, potrivit lui Piatkovski.
Proiectul însă a fost sortit eșecului, pentru că producătorul nu a primit suficient interes și nici susținere financiară, fiind complet nebunesc și ilegal pe deasupra.
Sute de potențiali participanți din întreaga lume depuseseră cereri pentru a se alătura proiectului de tip Hunger Games.
Când Piatkovski, în vârstă de 39 de ani, a declarat că emisiunea a fost o „cascadorie“, a provocat o reacție furibundă din partea potențialilor jucători.
„Ruși! Niște escroci! Vor să înghită mai mult decât pot mesteca“, au scris potențialii concurenți.
Tot așa, analizează experții militari, deși Vladimir Putin este uneori descris ca fiind un lup înfometat ieșit la marginea Europei, pe cale să coboare în diagonală pe hartă și să devoreze tot ce-i stă în cale, de fapt, nu poate să înghită mai mult decât poate mesteca.
Iar „Jocurile foamei“ este foarte posibil să rămână pe teritoriul gulagului rusesc.
