Triplă catastrofă - seism, tsunami şi accident nuclear
Tripla catastrofă - seism, tsunami şi accident nuclear, care a traumatizat întreaga naţiune, a provocat moartea a aproximativ 18.500 de persoane, majoritatea victime ale tsunamiului. Accidentul nuclear care a urmat la centrala Fukushima Daiichi a lăsat oraşe întregi nelocuibile timp de decenii şi a dus la evacuarea a zeci de mii de locuitori.
Joi, la 14:46 (05:46 GMT), ora la care seismul a lovit în urmă cu 10 ani, în toată Japonia a fost păstrat un minut de reculegere pentru victime, urmat la Tokyo de o ceremonie la care s-au adresat naţiunii împăratul Naruhito şi prim-ministrul Yoshihide Suga.
Împăratul Naruhito a transmis profunde condoleanţe pentru victimele tragediei de acum un deceniu, afirmând că rămân probleme cu reconstrucţia.
Acţiunile Berkshire, la un nivel record: Averea lui Warren Buffett a atins 100 de miliarde de dolari
Japonia, care are o lungă istorie de dezastre, trebuie să înveţe din lecţiile trecutului şi să construiască o naţiune mai puternică pentru viitor, a îndemnat suveranul, alături de care s-a aflat soţia sa, împărăteasa Masako.
„Este insuportabil când mă gândesc la sentimentele tuturor celor care şi-au pierdut pe cei dragi şi prieteni', a spus premierul Suga, îmbrăcat într-un costum negru. 'Aş dori să exprim condoleanţe din străfundul inimii mele pentru toţi cei care au suferit de pe urma efectelor dezastrului', a adăugat Suga.
La ceremonie, participanţii au purtat măşti, au păstrat distanţa şi nu au cântat în timpul intonării imnului naţional, spre a împiedica transmiterea coronavirusului.
300 miliarde de dolari pentru reconstrucţia în regiune
Guvernul a cheltuit circa 300 miliarde de dolari pentru reconstrucţia în regiune, dar zone din jurul centralei de la Fukushima rămân restricţionate, îngrijorările legate de nivelul radiaţiilor persistă, iar mulţi localnici s-au stabilit altundeva. În jur de 40.000 de oameni încă nu au putut reveni la casele lor.
Dezafectarea centralei avariate va dura decenii şi va costa miliarde de dolari. Circa 5.000 de muncitori trec zilnic porţile pentru lucrările de dezmembrare a centralei, în ale cărei reactoare se află încă 880 de tone de resturi de combustibil topit.
Operatorul centralei, Tokyo Electric Power (TEPCO), a estimat că proiectul se va întinde pe decenii, dar criticii spun că ar putea fi nevoie de un secol pentru a repune centrala în stare de funcţionare.
Mircea Toma, candidatul USR pentru un post în CNA, „o gură de oxigen" pentru Ciolacu de la PSD
În Japonia mai funcționează doar patru reactoare nucleare din 54
Japonia dezbate din nou rolul energiei nucleare în mixul său energetic, în contextul în care această ţară săracă în resurse are ca obiectiv atingerea neutralităţii de carbon la orizontul lui 2050. Un sondaj al televiziunii publice NHK a arătat însă că 85% din populaţie este îngrijorată de accidente nucleare.
Demonstraţiile de masă împotriva utilizării energiei nucleare care au avut loc după catastrofa din 11 martie 2011 s-au stins, dar neîncrederea se menţine. Activişti contra energiei nucleare plănuiesc demonstranţii în faţa TEPCO în cursul serii de joi, 11 martie 2021.
Numai nouă din cele 33 de reactoare nucleare comerciale rămase în Japonia au fost autorizate să repornească în conformitate cu standardele de siguranţă post-Fukushima, şi doar patru funcţionează în prezent, comparativ cu 54 înainte de dezastru.
Moartea nu există: Personalități care s-au înghețat pentru a fi resuscitate în viitor
Catastrofa de la Fukushima, provocată de cel mai puternic cutremur din istoria Japoniei
La 11 martie 2011, a avut loc în Japonia un puternic seism de magnitudine 9 pe scara Richter, cu epicentrul în regiunea Tohoku din Oceanul Pacific, în apropierea oraşului nipon Sendai, aflat pe coasta estică a ţării, urmat de tsunami.
Cutremurul este considerat ca fiind cel mai mare din istoria Japoniei. În urma lui, a fost declarată stare de urgenţă nucleară în Japonia, din cauza unor probleme la centralele nucleare Fukushima I şi Fukushima II.
15.881 de morţi şi 2.660 de persoane date dispărute
Pe 11 martie 2011, la ora locală 14.46 (ora 05.46 GMT), Japonia a fost zdruncinată de un devastator cutremur de pământ, soldat cu 15.881 de morţi şi 2.660 de persoane date dispărute, la care se mai adaugă 2.554 de decese din cauza degradării condiţiilor de viaţă, conform unui bilanţ oficial dat publicităţii în martie 2013. Bilanţul confirmat al triplei catastrofe din 2011 (seism, tsunami şi accident nuclear la Fukushima) era de 15.899 de morţi, în decembrie 2020, potrivit poliţiei nipone, citate de AFP şi DPA.
Evenimentele teribile din acele momente vor fi rememorate de întreaga lume: mulţimi de oameni intraţi în panică care ies în grabă din "zgârie-norii" din Tokyo, trenurile răsturnate în zonele de nord-est, imagini îngrozitoare, de neimaginat cu oraşe întregi măturate de tsunami, imposibilitatea oamenilor de a-şi contacta familiile, informaţii în cascadă tot mai disperate, mii şi zeci de mii de persoane date dispărute. Şi apoi, la sfârşitul zilei, primele semnale alarmante de la cele două centrale nucleare de la Fukushima (Daiichi şi Daini), ordinele de evacuare pe o arie de 2, apoi 3 şi apoi 10 kilometri în jurul acestora. Zile şi zile de nelinişte, rememorează agenţia France Presse.
3.405 de decese ulterioare
În plus faţă de victimele tsunami-ului, alte 3.405 de decese ulterioare sunt atribuite de către guvern consecinţelor dezastrului. Zeci de persoane evacuate în grabă dintr-un spital de la câţiva kilometri de centrala nucleară au murit în timpul transportului sau în zilele următoare. Deteriorarea condiţiilor de viaţă şi de sănătate a dus, de asemenea, la decese premature şi la sinucideri.
Cutremurul şi valul seismic au perturbat transporturile, activitatea de zi cu zi, au declanşat cel mai grav accident la centrala nucleară Fukushima Daiichi şi au lăsat mii de persoane fără adăpost. Ulterior, experţii Institutului geofizic american (USGS) au stabilit că seismul a fost cel mai puternic înregistrat vreodată în Japonia, de când a început măsurarea magnitudinii acestora, şi al patrulea ca putere, la nivel mondial, din 1900 şi până în prezent. Japonia a traversat a doua mare catastrofă naturală din istoria recentă a ţării, după cutremurul din anul 1923, soldat cu 142.000 de morţi.
Catastrofa naturală produsă la 11 martie 2011 a declanşat incendii, alunecări de teren şi un val seismic de circa 14 metri, care a măturat oraşe şi sate întregi pe întreaga coastă pacifică a regiunii Tohoku (nord-est, în apropierea oraşului japonez Sendai), care asigură aproximativ 8% din PIB-ul celei de-a treia economii a lumii. A devastat terenuri agricole, locuinţe, culturi agricole, vehicule. Un vapor cu 100 de persoane la bord a fost "măturat" de un tsunami în prefectura Miyagi (nord-estul Japoniei). Un incendiu de proporţii s-a declanşat la rafinăria Chiba, în apropiere de Tokyo. Curentul electric a fost întrerupt în patru milioane de locuinţe în capitală şi în jurul acesteia. Multe secţiuni de pe tronsonul feroviar al "Tohoku expressway", din nordul ţării, au fost afectate. Trenurile de mare viteză spre nordul ţării au fost oprite. Aeroportul Narita din Tokyo a fost închis, zborurile oprite şi pasagerii evacuaţi. În Tokyo, circulaţia cu metroul a fost, de asemenea, oprită.
Înălţimea maximă a valului tsunami a fost măsurată la 38,9 metri
La Onagawa, valul tsunami a atins 15 metri înălţime, spulberând locuinţele şi provocând deraieri ale trenurilor. Cutremurul a declanşat o alertă de tsunami pe coasta japoneză a Pacificului şi în ţările învecinate: Noua Zeelandă, Australia, Rusia, Guam, Filipine, Indonezia, Papua Noua Guinee, Nauru, Hawaii, Marianele de Nord (americane) şi Taiwan.
Valurile tsunami au măturat totul în calea lor, inclusiv avioanele din unele aeroporturi de dimensiuni reduse, iar iahturile din marele porturi ale regiunii Sendai au fost aruncate pe uscat, unele ajungând pe dealurile din vecinătatea coastei de est a Japoniei sau şi pe acoperişul unor blocuri de trei etaje. Înălţimea maximă a valului tsunami a fost măsurată la 38,9 m.
Cea mai gravă criză nucleară după cea de la Cernobîl
Dezastrul, ce a devastat coasta de nord-est a arhipelagului nipon, a provocat o înlănţuire de accidente la centrala nucleară Fukushima Daiichi, situată la 220 kilometri nord-est de Tokyo, care au fost însoţite de explozii, incendii şi scurgeri de radiaţii la instalaţiile nucleare, ca urmare a ieşirii din uz a sistemelor de răcire. Patru din cele şase reactoare au fost avariate. Aceasta a fost cea mai gravă criză nucleară după cea de la Cernobâl, în 1986. Peste 90.000 de persoane au fost evacuate din zona devastată şi din împrejurimile centralei Fukushima I.
După cutremur, numeroase activităţi în zona de coastă au fost reduse la zero, iar infrastructurile au fost distruse de un val de zece metri, în metropola Sendai. Regiunea Kanto, aflată spre sud, care cuprinde megalopolisul Tokyo şi reprezintă 40 la sută din PIB, a fost, de asemenea, afectată. Majoritatea infrastructurilor şi clădirilor au rezistat, însă, şocului în această zonă urbană strategică.
Cutremurul, resimţit chiar şi pe orbita Pământului
Cutremurul s-a resimţit chiar şi pe orbita Pământului. Experţii Agenţiei Spaţiale Europene au constatat că mişcarea telurică a fost înregistrată de echipamentele supersensibile ale satelitului GOCE ("Gravity field and Steady-State Ocean Circulation Explorer"), a cărui orbită se află la o altitudine de 255 de km.
Institutul de Geofizică şi Vulcanologie din Italia a făcut cunoscut faptul că seismul din Sendai a cauzat deplasarea axei de rotaţie a Pământului cu 10 cm, care ar fi cea mai mare de la cutremurul de gradul 9,5 din Chile de la 22 mai 1960. Tot în urma acestui cutremur, prin mişcările provocate în scoarţa terestră, insula japoneză cea mai mare, Honshu, s-a deplasat cu 2,4 metri.
Compania germană de asigurări Munich Re a calculat că pierderile economice ca urmare a catastrofei au fost de circa 210 miliarde de dolari americani, în prima jumătate a anului 2011, fiind astfel cel mai costisitor cutremur de când firma adună statistici de acest gen, respectiv din anul 1979.
