SUA au pus capăt celui de-al doilea Război Mondial prin aruncarea a două bombe nucleare la Hiroshima și Nagasaki, în Japonia, pe 6 și 9 august 1945.
URSS a testat prima bombă atomică, botezată ”First Lightning” (Primul Fulger), pe 29 august 1949, la Semipalatinsk, în Kazahstan. În 1952, a efectuat și Marea Britanie primul test, în Insulele Montebello (Australia), Franța a explodat prima sa bombă nucleară în 1962, Deșertul Sahara.
Startul în cursa înarmării nucleare a fost dat după criza rachetelor din Cuba, din octombrie 1962.
În 1964, China a devenit cea de-a cincea putere nucleară, cu bomba cu numele de cod „Project 596”. Iar în iulie 1968 a fost lansat spre semnare Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), prin care țările care nu aveau arme nucleare erau de acord să nu cumpere niciodată astfel de arme, iar puterile nucleare se angajau să renunțe la ele.
În 1969, însă, numărul total de „capete” nucleare din lume era de 38.472, potrivit datelor Federației Oamenilor de Știință Americani prelucrate grafic de visualcapitalist.com.
Nouă țări au peste 9.400 de focoase nucleare gata de utilizare
”Recordul” de peste 64.000 de „capete” nucleare a fost atins spre sfârșitul anilor 1980, iar acum, în 2022, cele nouă puteri nucleare – SUA, Rusia/URSS, Franța, China, Marea Britanie, Pakistan, India, Israel și Coreea de Nord dețin circa 12.700 de focoase nucleare.
Din aceste circa 12.700 de „capete” nucleare, 9.447 sunt gata de utilizare, fiind pregătite să fie montate pe rachete, avioane, nave și submarine.
Stocul de focoase active și „pensionate” la nivelul anului 2022
