Protestele din fosta colonie britanică au început în iunie, generate de proiectul de lege ce ar fi permis extrădările în China continentală pentru judecarea proceselor, dar de atunci au evoluat într-o mișcare pentru o democrație lărgită.
Activiștii au respins decizia ca fiind insuficientă și au promis să nu dea înapoi până când Guvernul nu acceptă și alte cereri ale manifestanților, inclusiv o anchetă independentă asupra brutalității poliției împotriva protestatarilor, eliberarea necondiționată a celor reținuți și o democrație mai mare.
Lam a admis că frustrarea publică a depășit cu mult proiectul de lege și a subliniat că va căuta un dialog cu grupurile de protestatari, pentru a „aborda nemulțumirea din societate și a căuta soluții”.
De asemenea, va invita lideri comunitari, profesioniști, medici, academicieni să examineze problemele adânci din societate și să sfătuiască Guvernul cu privire la soluții.
„Să înlocuim conflictele cu dialog și să căutăm soluții”, a propus aceasta.
Însă un important activist pentru tineret, Joshua Wong, a atras atenția că Guvernul de la Beijing nu vrea altceva decât să calmeze protestele înainte de Ziua Națională a țării, la 1 octombrie.
Carrie Lam pare să-i dea dreptate.
„Principala noastră prioritate este acum să punem capăt violenței, să protejăm statul de drept și să restabilim ordinea și siguranța în societate”, a precizat Lam, adăugând că „promite să aplice cu strictețe legea împotriva tuturor actelor violente și ilegale”.
Așa cum au fot catalogate protestele de până acum!
„Sper ca oamenii din China să înțeleagă că democrația, libertatea și drepturile omului sunt valori universale pentru care se luptă oamenii din Hong Kong”, a declarat Wong la un forum din Taipei, Taiwan, unde se află în vizită.
„Vom continua să luptăm pentru asta. Sper că va veni o zi în care Hong Kong și chiar China vor deveni un loc în care oamenii se pot bucura de democrație și libertate.”
