Germania mizează pe o Europă „suplă”. Vrea eliminarea unanimității în deciziile importante

DE Ovidiu Nahoi | Actualizat: 14.10.2022 - 12:25
Cancelarul german Olaf Scholz, așteptat să remodeleze Europa - Foto: Profimedia Images

„Europa este viitorul nostru“. Acesta a fost titlul alocuțiunii cancelarului Olaf Scholz, rostită în aula prestigioasei Universități Caroline din Praga.

SHARE

Discursul a rezumat concepția Germaniei privind viitorul Uniunii, în contextul ultimelor evenimente majore: pandemie, criză energetică, schimbări climatice, agresiunea Rusiei asupra Ucrainei.

Chiar și locul acestui discurs a fost plin de semnificații, dincolo de simplul detaliu că Republica Cehă deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii.

Fondată la 1348 de împăratul Carol al IV-lea de Luxemburg al Sfântului Imperiu Roman, aceasta este prima universitate apărută în centrul Europei. Iar epoca glorioasă a lui Carol al IV-lea a fost cea care a dat strălucire acestui oraș. 

Într-un asemenea spațiu, cu trimitere directă la universalitatea culturii europene, discursul liderului german a avut ca element central perspectiva unei Europe extinse. 

Ucraina va fi susținută cât timp va fi necesar. Spațiul Schengen trebuie să se extindă. Și Europa trebuie să regândească modelul de luare a deciziilor, într-o comunitate care va deveni, inevitabil, mai largă. 

O Europă extinsă, dar și mai suplă

Dar, „în această Uniune extinsă, diferențele dintre statele membre vor crește în ceea ce privește interesele politice, influența economică și sistemele de securitate socială“, a atenționat Olaf Scholz.

El a avertizat că „riscul ca o țară individuală să își folosească dreptul de veto și să-i împiedice pe toți ceilalți să meargă mai departe crește cu fiecare membru suplimentar“.

Astfel, o Uniune Europeană mai extinsă presupune un mecanism mai rapid și mai suplu de luare a deciziilor, îndeosebi în marile teme de politică externă. 

Cancelarul s-a pronunțat pentru înlăturarea regulii unanimității în chestiuni de politică externă și politici fiscale pentru a evita ca deciziile să fie blocate de veto-uri ridicate unilateral de un stat membru.

Nu este pentru prima dată când apare tema renunțării la unanimitate – s-a numărat și printre ideile reținute din ampla dezbatere cetățenească privind Viitorul Europei. Dar nici obstacolele nu sunt de ignorat.

Pe de o parte, renunțarea la unanimitate ar face ca deciziile să fie luate mai rapid, într-o Uniune Europeană a cărei lentoare a devenit chiar subiect de glume amare. În plus, ar elimina posibilitatea blocării dinadins a oricăror inițiative, ca metodă de șantaj - așa cum a procedat Ungaria.

Pe de altă parte însă, odată cu renunțarea la unanimitate, națiunile mici pierd o armă redutabilă, prin care singure pot opri o decizie majoră în plan european, în materie de politică externă sau fiscalitate. 

Ucraina va fi
susținută cât timp
va fi necesar.
Spațiul Schengen
trebuie să
se extindă.

Gândiți-vă că, acum, o țară precum Estonia poate face asta în fața Franței sau a Germaniei.

Cât privește obstacolele, acestea sunt de ordin... (ați ghicit) birocratic. O modificare a Tratatului UE înseamnă o sperietoare pentru orice cancelarie europeană. 

De altfel, un număr de 13 state membre, printre care și România, au atras atenția asupra riscurilor ce decurg
dintr-o eventual inițiativă de modificare a Tratatului. Discuția rămâne complicată, problema ridicată de liderul german este, însă, reală.

O „comunitate politică“

Olaf Scholz și-a reafirmat de altfel sprijinul pentru propunerea președintelui Republicii Franceze, Emmanuel Macron, de a crea o „comunitate politică europeană“ care ar permite „discuții regulate la nivel politic“ între liderii UE și „partenerii lor europeni“.

În cadrul acestui forum, „am discuta o dată sau de două ori pe an despre teme centrale care privesc continentul nostru în ansamblu: securitate, energie, climă sau conectivitate“, a subliniat cancelarul german.

În privința migrației, cancelarul s-a referit la extinderea imigrației legale, pe fondul penuriei de muncitori calificați.

Scholz s-a declarat îngrijorat de faptul că „în mijlocul Europei se vorbește despre democrație iliberală ca și cum nu ar fi un oximoron“, o aluzie la Ungaria și Polonia.

În opinia sa, Europa trebuie să se opună ameninţării reprezentate de „autocraţia neoimperialistă“.

„Chiar acum, ne întrebăm încă o dată unde se va duce linia de divizare între această Europă liberă şi o autocraţie neoimperialistă în viitor.

Am vorbit despre un punct de cotitură după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie. Atacul brutal asupra Ucrainei este astfel şi un atac asupra ordinii securităţii Europei“, a declarat cancelarul Scholz.

Nu putea lipsi Spațiul Schengen

În România, mediile de informare au insistat asupra unui singur aspect din discursul cancelarului: Germania se alătură Franței în a sprijini extinderea Spațiului Schengen.

Aceasta trebuie văzută, însă, în contextul mai larg al extinderii europene, imaginată de șeful cancelariei de la Berlin. 

După declanșarea invaziei rusești asupra Ucrainei, o nouă dinamică a început să se facă simțită în Europa.

Dosare peste care părea să se aștearnă praful, precum deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord au primit undă verde. 

Într-o mișcare de-a dreptul istorică, Ucraina și Moldova, state ale Parteneriatului Estic, au primit, la rândul lor, permisiunea de a începe negocierile de aderare – de neimaginat înainte de invazie.

Europenii au înțeles amenințarea Rusiei și faptul că numai uniți îi pot face față. 

Au decis să termine cu dependența de resursele energetice rusești, chiar dacă aceasta presupune suferințe pe termen scurt.

Și în acest context vine semnalul prin care cuplul franco-german sprijină extinderea Spațiului Schengen.

În mod evident, un rol au jucat și cozile kilometrice de la frontierele României cu Ucraina și  Bulgaria, sutele și miile de camioane care încearcă să suplinească blocarea porturilor de la Marea Neagră pentru exporturile ucrainene. 

Dar există o decizie politică, dincolo de toate aceste aspecte tehnice.

Depinde, însă, și de România. Mai precis, de felul în care legile justiției vor ieși din dezbaterea Parlamentului. 

Se va contura, în sfârșit, o majoritate parlamentară reformistă și
pro-europeană? 

Sau vom rămâne cu aceeași majoritate populistă și anti-europeană, așa cum a arătat-o forma jalnică în care a fost adoptată legea avertizorului de integritate?

Olaf Scholz a dat lovitura de începere, dar mingea e acum în terenul nostru. 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.