„Gata cu Viktor Orbán”: UE vrea o perioadă de probă de 15 ani pentru noile state membre
Comisia Europeană dorește să se asigure că nu va exista un Viktor Orbán care să se repete în rândul următoarei generații de state membre ale UE, în timp ce a prezentat planuri de pregătire pentru extinderea blocului comunitar în Europa de Est în următorii ani.
Într-un interviu acordat publicației The Guardian și altor ziare europene, comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a prezentat propuneri pentru garanții speciale pentru a proteja blocul comunitar de liderii care ar putea încălca valorile democratice și ar putea ține ostatic procesul decizional, un model de comportament exemplificat pentru mulți de fostul prim-ministru ungar.
„Gata cu Viktor Orbán”: UE vrea o perioadă de probă de 15 ani pentru noile state membre
„Gata cu Viktor Orbán”, a spus Kos. „Trebuie să avem mecanisme mai rapide decât articolul 7 (o sancțiune care permite suspendarea drepturilor de vot ale unui stat membru - n.red.) dacă noii veniți ar încălca statul de drept, democrația sau valorile noastre.”
Citește și: Blocaj la Bruxelles. Viktor Orbán condiționează sprijinul UE pentru Ucraina de verificarea conductei Drujba
Conform planurilor publicate de Kos marți, orice nou stat membru al UE s-ar confrunta cu o perioadă de probă de 15 ani, timp în care i s-ar putea retrage dreptul de vot sau fondurile UE pentru încălcarea valorilor democratice fundamentale sau a loialității față de UE pe principiul cooperării sincere. Planurile ar trebui să fie aprobate de statele membre ale UE.
Citește și: Viktor Orban spune că Ucraina este dușmanul Ungariei. "Atâta timp cât Ucraina face asta"
Articolul 7 din tratatul UE permite statelor membre să retragă dreptul de vot al unui stat membru necinstit pentru o „încălcare gravă și persistentă” a valorilor democratice. Dar această așa-numită opțiune nucleară nu a fost niciodată declanșată, în ciuda discuțiilor îndelungate despre regresul democratic din Polonia și Ungaria, sub guvernele anterioare.
Sancțiunea finală nu a fost niciodată luată, în mare parte pentru că cei doi aliați central-europeni și-au folosit puterea de veto pentru a se proteja reciproc.
Conform noilor propuneri, pragul pentru suspendarea drepturilor de vot - sau a unei alte pedepse - pentru încălcarea standardelor democratice ar fi mai scăzut. Un oficial UE a declarat: „Aceasta este o mare inovație și un mesaj important pentru cetățenii din țările mai sceptice față de extindere, și anume că avem un cadru foarte puternic, chiar dacă ceva nu merge bine după extindere.”
Însă oficialii au recunoscut că garanția limitată în timp va expira în cele din urmă. „Dacă această (garanție – N.red.) ar fi nelimitată, am... avea situația în care am avea membri de primă clasă și de a doua clasă”, a declarat Kos.
Apelul pentru garanții mai stricte vine pe fondul unui nou impuls în extinderea UE, țări precum Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina fiind toate identificate drept protagoniste.
Invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022 a insuflat o nouă viață extinderii UE, o problemă care fusese mult timp pe moarte. Ucraina și Moldova au depus cereri de aderare la UE la câteva zile după atacul rusesc, un pas care a zguduit eforturile de aderare la UE în Balcanii de Vest, o regiune cu 17,4 milioane de locuitori, unde Rusia și China se luptă să câștige influență.
Cele 27 de state membre existente ale UE trebuie să fie de acord în unanimitate să admită noi state membre, scepticismul fiind deosebit de ridicat în rândul alegătorilor francezi și cehi.
Cu toate acestea, Kos a spus că ea crede că extinderea este posibilă din punct de vedere politic. „Statele membre înțeleg, de asemenea, ce este în joc”, a spus ea, indicând competiția pentru influență din Europa de Est și Balcani. Ea a numit Rusia și China drept „forțe externe perturbatoare, care urmăresc candidații noștri”.
Descriind extinderea drept „interesul nostru strategic”, ea a spus: „Dacă nu suntem capabili să ne integrăm vecinătatea, altcineva vine (și – n.red.) o folosește ca armă împotriva noastră”.
Ca exemplu, ea a spus că Rusia a „investit milioane” încercând să descurajeze țările de la o cale europeană, invocând alegerile din Moldova, o țară candidată la UE, și Armenia, care dorește legături mai strânse cu UE. China, pe de altă parte, a sugerat ea, își folosește influența economică ca investitor pentru a influența țările. SURSA
