Expert în probleme de securitate globală al „Washington Post”, Ignatius remarcă faptul că „atuul Occidentului este forța sa economică fundamentală”, dacă, bineînțețes, va exista „voința de a o exercita”.
Reproducem analiza integrală a lui David Ignatius:
„Președintele Joe Biden a declarat pe 24 februarie, ziua în care a început războiul, că „va impune costuri severe economiei ruse… Vom afecta capacitatea lor de a concura într-o economie de înaltă tehnologie a secolului XXI.
Citește și: Judecătorii italieni îi ocrotesc pe complicii lui Oprescu: Ar fi în pericol în pușcăriile românești
Această amenințare a fost subliniată de secretarul Apărării Lloyd Austin pe 25 aprilie: <<Vrem să vedem Rusia slăbită astfel încât să nu mai poată face genul de lucruri pe care le-a făcut în invadarea Ucrainei.>>
Citește și: VIDEO Cum extrăgeau cocaină din cafea măcinată columbiană patru traficanți într-o cabană din Bihor
Generalul Mark A. Milley, președintele șefilor de stat major comun, vorbește în termeni similari despre câștigarea unui conflict <<prelungit>> care ar putea dura ani.
Dar Occidentul nu a fost niciodată foarte bun la răbdarea strategică. Și puteți simți îngrijorarea în rândul oficialilor americani și europeni că rușii, obișnuiți cu suferința, vor rezista pe câmpul de luptă din Ucraina și și se vor sustrage sancțiunilor acasă. Cu cât războiul durează mai mult, cu atât șansele Rusiei vor deveni mai mari, potrivit acestei evaluări din ce în ce mai răspândite. Occidentul riscă, se pare, un impas sângeros, în cel mai bun caz.
Deci, cum ar putea Occidentul să inverseze pesimismul astfel încât, până la iarnă, Rusia să simtă frigul mai degrabă decât Ucraina? Cel mai înțelept răspuns este aplicarea acestor sancțiuni economice, astfel încât să prindă Rusia ca într-o menghină de oțel. Aceasta va agrava cea mai mare slăbiciune strategică a Rusiei: forțele sale sunt răspândite în Ucraina pe un teritoriu vast, iar liniile sale sunt subțiri.
Cea mai bună dovadă că sancțiunile funcționează, deși lent, vine de la oficialii ruși. <<Situația nu este ușoară>>, a recunoscut luna trecută purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Herman Gref, șeful Sberbank, cea mai mare din Rusia, a avertizat: <<Este posibil să avem nevoie de aproximativ un deceniu pentru a readuce [economia] la nivelurile din 2021>>. El le-a spus recent jurnaliştilor că transporturile de mărfuri către Rusia au scăzut de şase ori din cauza sancţiunilor occidentale.
<<Jucăm și noi jocul lung>>, mi-a spus joi secretarul pentru Comerț Gina Raimondo. Statele Unite au adunat o coaliție de țări pentru a sprijini sancțiunile, a remarcat ea, cu acest rezultat satisfăcător: exporturile de semiconductori către Rusia au scăzut cu 74% față de acum un an. „Nu poți susține o armată modernă fără semiconductori”, a observat Raimondo.
Rusia are numerar, dar nu poate cumpăra mare lucru
Datorită prețurilor ridicate la energie, Rusia mai are numerar. Dar este din ce în ce mai greu pentru Moscova să cumpere ceea ce are nevoie din cauza controalelor exporturilor occidentale. Un înalt oficial al Departamentului de Comerț mi-a spus că exporturile americane către Rusia de produse interzise - practic orice este necesar pentru armata rusă, companiile de tehnologie sau sectorul energetic - au scăzut cu 95,9 la sută în valoare comparativ cu un an în urmă.
Administrația Biden ar putea fi prea optimistă cu privire la efectul sancțiunilor. Dar un studiu de luna trecută, realizat de Institutul Peterson pentru Economie Internațională, arată un impact semnificativ. Folosind datele de export din 54 de țări (care au reprezentat 90% din importurile Rusiei anul trecut), ei au descoperit că exporturile țărilor care sancționează Rusia au scăzut cu 60% din a doua jumătate a anului 2021 – și că exporturile din țările care nu o sancționează au scăzut cu 40%.
Există unele excepții prin companii-paravan și intermediari corupți, dar este mai puțin decât se aștepta. <<Nu am văzut încercări ale vreunei țări de a pune capăt controalelor noastre la export, inclusiv China și Iran>>, mi-a spus Raimondo.
Sprijinul extern pentru companiile rusești de tehnologie și comunicații se evaporă treptat. Ericsson și Nokia și-au redus operațiunile acolo; mai surprinzător, la fel și gigantul chinez de telefoane mobile Huawei. Microsoft nu doar își oprește afacerile în Rusia; lucrează activ pentru a submina atacurile cibernetice rusești.
Citește și: Performanțele olimpicilor români din '90 încoace. Câte medalii au adus acasă
Armata rusă pierde rapid echipamente, iar înlocuirile nu vor fi ușoare. Potrivit rapoartelor ucrainene publicate (aproape imparțial, dar demn de remarcat), Rusia a oprit sau limitat producția de tancuri la Uralvagonzavod Corporation și la Uzina de tractoare Chelyabinsk și a oprit producția de rachete sol-aer la Uzina Mecanică Ulyanovsk. Marile șantiere navale rusești au fost și ele afectate.
Sancțiunile au rupt logistica
Sancțiunile „au rupt practic toată logistica din țara noastră”, potrivit ministrului rus al transporturilor, Vitali Saveliev. Luați în considerare aviația: Statele Unite și Europa au interzis piese sau servicii pentru cele câteva sute de avioane Boeing și Airbus care operează în Rusia, forțând companiile aeriene ruse să reducă drastic zborurile și să-și canibalizeze flotele. Un organism de reglementare a aviației din Uniunea Europeană a declarat luna trecută că este <<foarte îngrijorat>> de siguranța acestor avioane occidentale în Rusia.
Să ne imaginăm că, în ciuda sancțiunilor, cumva, Rusia continuă să se clatine pe fondul asaltului sângeros asupra Ucrainei. Ce se va întâmpla atunci? Pentru a vă gândi la potențialele probleme ale lui Putin, priviți o hartă. Rusia este, de departe, cea mai mare țară din lume. Pentru a-și susține războiul nesăbuit și ilegal din Ucraina, Putin și-a desprins forțele din Orientul Îndepărtat, Marea Baltică, uriașa burtă care se învecinează cu Asia de Sud. Este o țară care se prăbușește cu încetinitorul și are prea puțini oameni pentru a o proteja.
Putin își joacă mâna cu îndrăzneală. Dar deține mai puține cărți mari decât ar părea.”
