Poliția turcă a interzis jurnaliștilor să intre în tabăra improvizată de la Pazarkule, și chiar ONG-urile se strecoară cu greu ca să ofere ajutor umanitar de strictă necesitate, însă insuficient, din care cauză condițiile de viață se deteriorează rapid, relatează France24.
Au fost înființate blocaje rutiere, fiind atacate mașinile care transportau lucrători din ONG-uri și jurnaliști.
Ceea ce nu vrea Turcia să se afle este faptul că acolo sunt puțini oameni din Siria, ori președintele turc repetă întruna că sunt refugiați sirieni din provincia nordică Idlib.
Un ONG care acționează în zonă a estimat că doar 4% dintre refugiații de la granița greco-turcă sunt sirieni. Restul sunt migranți: 5% turci, 2% somalezi, 19% pakistanezi, 64% afgani, 6% diferite irakieni, iranieni, marocani, care au un statut total diferit decât al refugiaților.
Chiar dacă este de înțeles că Turcia, care găzduiește deja 3,6 milioane de refugiați sirieni nu mai poate face față altui val, din provincia Idlib, momentul ales pentru a da liberă trecere migranților de toate felurile îl lasă practic pe Erdogan fără pic de înțelegere din partea Uniunii Europene.
Din cauza măsurilor drastice în ceea ce privește în primul rând călătoriile, din cauza coronavirusului, nicio țară nu poate permite deschiderea granițelor pentru migranți, nici măcar pentru refugiați.
Din această cauză, miile de migranți de la granițele Greciei sunt primiți cu gaze lacrimogene, grenade fumigene și explozii, ceea ce a transformat zona tampon închisă de la Pazarkule, de la granița cu Turcia, într-o zonă de luptă între migranți și poliția de frontieră elenă.
Peste 1.700 de migranți au debarcat pe Lesbos și alte patru insule grecești în ultima săptămână, adăugându-se celor 38.000 deja existenți.
Noua creștere a amplificat tensiunile deja existente în Lesbos, o insulă care se află pe ruta migrației de mulți ani.
Militanții de extremă dreaptă din Germania, Austria, Suedia și alte țări europene s-au pornit în grupuri organizate, adesea dându-se drept jurnaliști, către insula Lesbos, unde i-au bătut și dezbrăcat pe migranții prinși, dându-le foc hainelor, lăsându-i în picioarele goale și doar în lenjerie intimă pe o vreme deosebit de rece.
La rândul lor, localnicii antifasciști i-au luat la bătaie pe extremiști și i-au trimis acasă. În zonă a fost semnalat și liderul suedez de extremă- dreapta Jimmie Akesson, care împrăștia pliante cu mesajul „Suedia este plină”.
Grecia nu poate susține nici numărul mare de refugiați și migranți, nici nu-și permite să devină zonă de confruntări între grupări extremiste și cele antifasciste.
Aproape un milion de refugiați au ajuns în insulele grecești din Marea Egee, în exodul din 2015.
Aceia erau în cea mai mare parte refugiați din Siria și din regiunea Anbar din Irak. Dar și atunci se alăturaseră valului de refugiați mulți migranți din Afganistan, Pakistan, aceștia fiind agresivi, spre deosebire de refugiați.
Atunci, imagini cu localnicii greci care au sărit să-i ajute pe refugiați erau la ordinea zilei. În 2016, un grup de localnici din Lesbos au fost propuși pentru Premiul Nobel pentru pace pentru eforturile lor umanitare.
Dar, după ce săptămâna trecută, Turcia a dat undă verde migranților să se îndrepte spre Europa, sentimentele s-au schimbat pe insula care găzduiește deja mii de migranți din ultimul val.
Kostas Filis, directorul Institutului pentru Relații Internaționale din Grecia, a declarat că primul val de migrație a fost „spontan”, oamenii fugeau din Siria ca să-și salveze viețile și din Irak din cauza atacurilor atroce ale ISIS.
Grecia a fost nevoită să se apere de critici din partea ONG-urilor cu privire la deciziile de suspendare a procedurilor de azil, motivând că acest val de migrație este forțat de Turcia, nu de războiul zonal, acuzând Ankara de cinism și că risca viața migranților.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Stelios Petsas, a declarat că Grecia și-a dovedit acreditările umanitare în urmă cu cinci ani.
„Problema actuală este că Turcia folosește oameni din Afganistan, Pakistan și Africa pentru a plasa Grecia sub asediu. Asta vom opri. Vom ține granițele închise atât timp cât este necesar”, a declarat acesta.
Primul ministru conservator grec, Kyriakos Mitsotakis, a ordonat suplimentarea forțelor de poliție și militare de-a lungul râului Evros, care străbate frontiera cu Turcia, pentru a preveni o „invazie”.
Săptămâna trecută, oficialii turci au anunțat că nu vor mai permite traversarea în bărci a Mării Egee, „deoarece este prea periculos”.
Duminică, 60 de migranți, dintre care 33 de copii, au fost reținuți de Garda de Coastă a Turciei pe Marea Egee. Aceștia erau afgani.
Uniunea Europeană și-a exprimat sprijinul pentru Grecia. Luni, președintele turc și reprezentanți ai Uniunii Europene vor purta discuții despre această nouă criză a migranților.
