Explozia, marți, a nitratului de amoniu, sursa cea mai probabilă a dezastrului, încărcătură arestată în 2013, a distrus Beirutul.
Spitalele, lovite de explozie, nu au putut face față numărului imens de răniți de explozie sau scoși de sub dărâmături. A fost emisă o cerere urgentă pentru donații de sânge.
Israelul a preluat inspectorii ONU răniți în explozii și a oferit imediat asistență medicală și umanitară.
Ministerul Sănătății din Liban a cerut locuitorului Beirutului să părăsească orașul dacă au unde să se ducă, pentru că resturile exploziei vor avea efecte posibil letale pe termen lung.
Președintele american, Donald Trump, a sugerat „un atac teribil” și „o bombă” care ar fi provocat marți explozia care a ucis peste 100 de persoane.
Cauza exploziei nu a fost confirmată, dar premierul libanez a vorbit de mii de tone de azotat de amoniu care au fost depozitate de ani de zile în portul Beirut.
„Astăzi, Libanul este total ruinat. Cei responsabili de dezastru vor plăti. Materialele periculoase au fost stocate în portul Beirut din 2014”, a declarat premierul Hassan Diiab.
Și președintele Michel Aoun a vorbit tot despre nitratul de amoniu.
„Este inacceptabil ca 2.750 de tone de azotat de amoniu să fie depozitate în portul Beirut timp de șase ani, fără nicio măsură de precauție. Vor fi găsiți responsabilii dezastrului și vor primi cele mai dure pedepse”, a declarat președintele.
Jurnalistul libanez de investigații Riad Kobaissi, care a scris de ani de zile despre afacerile necurate din port, a postat pe contul său de Twitter că acum, practic, a explodat imensa corupție portuară.
În septembrie 2013, un raport al firmei de avocați Baroudi&Associates arăta că Nava Rhosus, sub pavilion al Republicii Moldova, naviga din Portul Batumi, Georgia, spre Biera, Mozambic, având la bord 2.750 de tone de nitrat de amoniu.
Raportând probleme tehnice, nava a acostat în Portul Beirut, unde, un control al autorităților portuare a scos la iveală mai multe neregularități și i s-a interzis să părăsească portul. Echipajul a fost repatriat, în afară de căpitan, de naționalitate rusă, și patru membri ai echipajului, ucraineni.
Din cauza încărcăturii foarte periculoase, nimeni nu a făcut niciun demers real de a recupera marfa, creditorii obținând doar trei ordine de arestare a navei.
Eforturile de a-l contacta pe proprietarul navei – Igor Greciușkin, cetățean rus, rezident în Cipru - și pe cei ai mărfii, pentru a plăti datoriile au eșuat.
Greciușkin a declarant abandonul navei.
Eforturile diplomatice ale firmei de avocatură de a-i repatria pe cei rămași la bord, cărora nu le-au mai fost plătite salariile și nici nu au fost aprovizionați pe perioada șederii în portul Beirut, de asemenea au eșuat în 2013, aceștia rămânând la bord sub restricțiile legii imigrației.
În 2014, pentru că situația era critică cu nitratul de amoniu la bord, autoritățile portuare au dispus descărcarea acestuia în depozitul 12, cel mai mare din port, așteptând să fie scos la licitație, ca și nava.
De atunci nu s-a mai scris nimic pe tema aceasta, dar se pare că nici nu s-a mai făcut nimic, nitratul rămânând în acel depozit.
În urmă cu șase luni, potrivit unor surse, s-a făcut o verificare a depozitului 12 și s-a raportat că încărcătura „poate exploda în orice clipă, mai ales în condiții de umiditate și căldură excesive”.
Consiliul militar din Liban a declarat Beirut oraș afectat de dezastru și a instaurat stare de urgență de două săptămâni.
Consiliul a întocmit o echipă pentru a cerceta cauzele exploziei dezastruoase.
