De ce spun maghiarii că românii trăiesc ca în America Latină? Ce i-a enervat atât de rău? Fostul guvernator al Băncii Naţionale Maghiare, Akos Peter Bod, critică politica Guvernului de la Budapesta.
"Încet, încet vom fi din ce în ce mai săraci", susţine expertul.
De ce spun maghiarii că românii trăiesc ca în America Latină? Ce i-a enervat atât de rău?
„Bănuiala mea este că guvernul se uită doar la situaţia de la începutul lunii iunie şi până atunci folosește sloganul cu accelerarea”, a declarat fostul oficial al Băncii Centrale. Într-un interviu, el și-a explicat poziția, cu privire la contradicțiile dintre Guvern și Banca Centrală, starea economiei și perspectivele acesteia.
În decembrie anul trecut, au venit cifrele cu consumul pe cap de locuitor, măsurat în funcție de paritatea puterii de cumpărare, în care Ungaria era penultima ţară din Uniunea Europeană, după Bulgaria.
Adică sub România. La acel moment, au apărut titluri care afirmau că „nu există decât o singură țară mai săracă în UE, dar se apropie cu pași repezi”. Potrivit indexului Oeco, al Fundației de Cercetare Economică Oecnomus, nu se pune problema asta.
Citeşte şi: Katalin Novák: "Ungaria în mod hotărât sprijină aderarea României cât mai repede"
Index.hu nuanţează apoi, citându-l pe Gergely Suppan, economistul principal al Ministerului Economiei Naționale de la Budapesta:
„În mass-media, au tras concluzia teribil de greșită că până și România ne-a depășit la nivel de trai, pe baza faptului că consumul românesc pe cap de locuitor este mai aproape de media UE, în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare, decât cel al maghiarilo.
Se ascunde în fundal faptul că populația maghiară economisește mult mai mult [decât cea a românilor]”, a explicat economistul în interviul nostru.
Citeşte şi: Ungaria forțează comercianții să reducă prețurile la alimente. Care sunt produsele vizate
Încet-încet, maghiarii apr să capete un complex românesc. Inegalitatea în România, susţine Suppan, este mult mai mare decât în Ungaria: „Desigur, avem și inegalitate, dar în Ungaria nu este atât de mare ca de exemplu în România sau America Latină, ori chiar în Statele Unite.
Aici avem o recuperare notabilă, gândiți-vă doar la cât de mult a crescut piaţa locurilor de muncă: cei care doresc și pot au posibilitatea de a lucra.
Flikr/Ted McGrath
Este un fapt în sine că există o recuperare a decalajului, al cărei ritm poate fi desigur dezbătut, dacă este rapid sau lent. Și cine te va depăși este adesea o problemă metodologică”.
Citeşte şi: Toți locuitorii unei localități din Ungaria, inclusiv primarul, își pun combustibil în România
„Ungaria a avut anul trecut cea mai mare inflație din UE, care a erodat salariile, motiv pentru care consumul maghiarilor este al doilea cel mai scăzut. Încet-încet vom fi cei mai săraci”, spune Akos, într-un interviu acordat pentru publicaţia Népszava.
El a adăugat că și datoria națională este extrem de mare. Fostul președinte al bănci naţionale de la Budapesta și-a explicat poziția, cu privire la contradicțiile.
„Simplul slogan de propagandă este că Guvernul Orbán a zdrobit inflația, iar acum, în realitate, dă cu piciorul motorului economiei”, crede economistul.
Indicatori ciudaţi
„A trecut anul 2023, care va intra în istoria economică cu indicatori ciudați. În acest caz, se pune evident problema responsabilității.
Instituțiile specifice pot fi legate de probleme nerezolvate, liderii lor se încordează unul împotriva celuilalt şi, spre deosebire de ce era înainte, nu își mai pot ascunde opoziția”, a spus Ákos Péter Bod.
El a adăugat că „ar fi bine să aibă loc dezbaterea în sine. Putem găsi o mulțime de exemple de conflicte de interese între Guvern și Banca Centrală, în altă parte decât la noi. Suntem singurii care ne-am obișnui [şi nu o mai băgăm în seamă].”
O bază slabă
„Anul trecut a adus o inflație serioasă, recesiune și o scădere a nivelului de trai. Această etapă s-a încheiat, din fericire, anul acesta, în condițiile internaționale oarecum îmbunătățite, iar pe baza totuşi slabă a anului trecut va exista o creștere”, a prezis fostul guvernator al băncii centrale de la Budapesta.
El a adăugat însă că "mulți ne confruntăm cu riscuri", începând cu cele externe, în special geopolitice, la care "trebuie să ne adaptăm cumva".
„Dar", a adăugat acesta, "văd o mulțime de probleme interne, una dintre ele fiind însăși politica economică a Guvernului”, a spus el.
Economia, ca o maşină
Ákos Péter Bod a explicat despre obiectivele Guvernului, legate de creșterea economică, că „economia poate fi condusă ca o mașină, pentru o perioadă, dar nu este bună pentru motor și consum.
Mai devreme sau mai târziu, costurile de service vor fi mari și este este chiar riscant pentru şofer. De aceea, banca centrală spune acum că nu poate sprijini o politică de creștere forțată, cu dobânzi nerealist de scăzute. Banca Naţională a Ungariei are 100% dreptate în acest sens”.
„Eficacitatea politicii monetare este într-adevăr mult redusă de intervențiile guvernamentale.
Un singur instrument serios
Banca centrală are un singur instrument serios, pentru a influența inflația și procesele economice, și anume politica ratelor dobânzii, pe care o pune în aplicare, prin intermediul băncilor.”
„Dacă Guvernul intervine în acceptarea depozitelor bancare comerciale, împrumuturile și ratele dobânzilor de pe piață, aceasta va afecta capacitatea BNM de a funcționa independent.
Prin urmare, intervențiile nu încalcă atât independența juridică a MNB, cât mai degrabă libertatea de funcționare a acestuia – MNB are dreptate în asta”, spune profesorul universitar.
