După mai bine de 18 ani de când Kosovo și-a proclamat independența față de Serbia, statalitatea fostei provincii iugoslave continuă să fie disputată. Așadar, treptat, Kosovo a fost recunoscută oficial de 108 țări din întreaga lume, printre care și Statele Unite ale Americii.
România, Spania, Grecia, Slovacia și Cipru sunt țările europene care au refuzat. Țara noastră şi-a făcut cunoscută cu fermitate poziţia de nerecunoaştere, mergând de atunci pe aceeași linie.
A doua zi după autoproclamarea independenţei, Parlamentul de la Bucureşti anunța că „eventuala recunoaştere a independenţei unilateral declarate de către alte state nu poate fi interpretată ca precedent pentru alte zone şi nici ca recunoaştere sau garantare a drepturilor colective pentru minorităţile naţionale”.
Citește și: VIDEO Putin are o nouă Doctrină Navală: „Marea Neagră, crucială”. Amenință cu rachetele Zircon
De ce a refuzat România să recunoască independența Republicii Kosovo
Fostul președinte Traian Băsescu explica în anul 2015 refuzul în privinţa nerecunoaşterii Republicii Kosovo, invocând pericolul autoproclamării independenţei Transnistriei.
În opinia acestuia, Transnistria și-ar putea declara independența folosind modelul Kosovo, situație în care România nu ar putea contracara o astfel de eventualitate dacă s-ar afla printre statele care au recunoscut fosta provincie iugoslavă.
Argumentul oficial pentru care România rămâne fermă pe poziție și refuză să recunoască Republica Kosovo a fost și este bazat pe temerea vizavi de integritatea Republicii Moldova.
Citește și: VIDEO Un tren rusesc cu 40 de blindate, aruncat în aer de sistemul de rachete HIMARS. Zeci de morți
Menţinerea în timp a acestui refuz a fost însă invariabil pusă în legătură cu pretenţiile de autonomie din Ţinutul Secuiesc.
În 2013, premierul Ponta s-a declarat pentru „recunoaşterea rapidă a independenţei” regiunii, lăsând să se înţeleagă, în dialogul cu vicepreşedintele american, Joe Biden, că din 2015, ţara noastră ar putea avea „o poziţie coordonată cu partenerii occidentali”.
Preşedinte Klaus Iohannis nu s-a pronunţat încă pe această temă. Abordarea acestui subiect sensibil şi o eventuală schimbare de atitudine se va face, probabil, cu prudenţă, după discutarea şi punerea de acord la toate nivelele de decizie, dar fără a ignora evoluţiile în relaţiile Belgradului cu Priştina, potrivit Radio Europa Libera.
119 state recunosc independența Kosovo
Până în iulie 2022, Kosovo a fost recunoscut ca stat independent, la un moment dat sau altul, de un total de 119 națiuni.
Cu toate acestea, o mână de aceste recunoașteri sunt ambigue sau contestate, iar alte câteva țări și-au retras recunoașterea din cauza presiunii politice exercitate de țări care favorizează poziția Serbiei în detrimentul celei a Kosovo.
Ca urmare, numărul real al țărilor care recunosc Kosovo este mai apropiat de 99, potrivit worldpopulationreview.com
Serbia, între ciocan și nicovală
Belgradul ştie că îi va fi greu să adere la Uniune fără să recunoască Kosovo, aşa cum a admis preşedintele Tomislav Nikolic, şi nu este exclus ca pe viitor, sub imperiul presiunilor tot mai dese la adresa sa, să organizeze un referendum pentru recunoaşterea provinciei ca stat independent.
Pentru România, soluţionarea problemelor dintre Belgrad şi Kosovo şi aderarea acestora la spaţiul euroatlantic este convenabilă, întrucât îi oferă perspectiva stabilităţii la graniţă. În plus, nerecunoaşterea Kosovo este de natură să întârzie perspectiva aderării, dând un imbold consolidării influenţei Rusiei în Balcani.
Influența Moscovei la Belgrad
Serbia are o tradiție a relațiilor apropiate cu Rusia, iar președintele sârb Aleksandar Vucic este considerat un aliat al lui Vladimir Putin.
încă dinaintea invaziei ruse în Ucraina, se vorbea despre evoluții periculoase și în Bosnia-Herțegovina, un alt stat rezultat în urma dezmembrării fostei Iugoslavii, în care entitatea sârbă are tendințe separatiste ce riscă să pună în pericol stabilitatea întregii regiuni balcanice.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a reacționat imediat duminică și a pus tensiunile din Kosovo pe seama unor „reglementări discriminatorii și neîntemeiate”, care sunt sponsorizate de UE și NATO.
Mii de sârbi fluturând steaguri ruseşti şi sârbe şi purtând poze cu preşedintele Vladimir Putin au manifestat, la începutul războiului din Ucraina, prin Belgrad mergând până la ambasada Rusiei, pentru a protesta faţă de eforturile guvernului Serbiei de a se distanţa de Moscova după invadarea Ucrainei.
Mulţimea de oameni, mulţi din organizaţii ultranaţionaliste, s-au alăturat marşului din centrul oraşului până la ambasada rusă din apropiere, unde au tras semnale de rachete, au cântat imnuri ruseşti şi sârbeşti şi au salutat cele două ţări ca naţiuni înfrăţite.
„Am venit la acest miting pentru a sprijini Rusia şi pentru a spune „nu” tare şi clar politicilor autorităţilor din Belgrad care au luat o decizie ruşinoasă de a vota împotriva Rusiei în cadrul ONU”, a declarat Mladen Obradovic, un protestatar.
Serbia, care depinde aproape în totalitate de gazul şi petrolul rusesc, refuză să impună sancţiuni împotriva Kremlinului şi menţine zboruri regulate către Moscova.
Protestatarii au scandat „Fără NATO” şi „Sârbii şi ruşii sunt fraţi”, precum şi sloganuri împotriva preşedintelui Aleksandar Vucic care a câştigat votul prezidenţial pe 3 aprilie, în timp ce progresiştii săi au asigurat cele mai multe voturi pentru a forma un guvern.
