Conducta va lega Rusia de Germania prin Marea Baltică și a tensionat relațiile dintre țările europene, la negocierile de revizuire a directivei gazelor naturale. Decizia statului danez ar putea amâna cu mai mulți ani finalizarea conductei în lungime de 1.200 de kilometri, a cărei construcție a început anul trecut.
Nord Stream 2 va traversa Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. Germania și-a dat acordul la 27 martie 2018, iar Finlanda a luat o decizie similară la 5 aprilie.
Pe fondul răcirii relațiilor dintre Rusia și Occident, din cauza crizei din Ucraina și a anexării ilegale a peninsulei Crimeea, construcția gazoductului Nord Stream 2 a pus la grea încercare unitatea în interiorul UE și NATO, din cauza atitudinii Germaniei, care favorizează acest proiect, fiind criticată în special de SUA și Polonia.
Principalul reproș este că această cooperare energetică sporește dependența energetică a Europei de Rusia. Recent, Manfred Weber, candidatul german al PPE la șefia Comisiei Europene a declarat, la București, că Proiectul Nord Stream 2 trebuie oprit, argumentând că ”în astfel de vremuri în care negocierile cu Rusia sunt atât de complicate încât nu ar trebui să facem astfel de proiecte”.
