De aici și amploarea distrugerilor, care este mult mai mare în cazul seismelor de suprafață. Lucrul pe care îl au în comun cele două tipuri de cutremure este faptul că ele nu pot fi prezise, potrivit lui Mircea Radulian, cercetător INFP.
Newsweek a aflat de asemenea că mai există şi o altă diferenţă: cutremurele recente din Turcia se manifestă printr-o undă seismică verticală, pe când cele vrâncene au un prim şoc tectonicc vertical, scurt, urmat de o mişcare de balans orizontal.
Citeşte şi: VIDEO Imagini tulburătoare. Peste 5.770 de clădiri s-au prăbușit în Turcia în urma cutremurelor
Clădirile sunt în general bine ranforsate antiseismic - dacă sunt astfel - pentru balansul orizontal, în timp ce cutremurele cu trepidaţie verticală prelungită "toacă" structura de rezistenţă mult mai slabă, formată din pereţii laterali ai imobilelor, oricum sub presiunea planşeelor orizontale.
Aşa se explică fenomenul colapsării clădirilor din Turcia, ca nişte castele de cărţi de joc: au cedat structurile de rezistenţă verticale.
„Este o deosebire destul de mare între ceea ce se întâmplă în Turcia în momentul de față și ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor în Vrancea.
Citeşte şi: VIDEO Imagini cutremurătoare. Un bărbat și-a pierdut 12 membri ai familiei în cutremurul din Siria
Gradul de avariere și pierderi de vieți omenești este semnificativ mai mare în Turcia, având în vedere că fenomenul care a apărut aici este de o mare amploare. În România, cea mai mare problemă este a cutremurelor din Vrancea.
E o deosebire însă între ceea ce se întâmplă în Vrancea și ce se întâmplă în alte zone, cum ar fi Turcia, pentru că sunt cutremure de adâncime.
Fiind cutremure de adâncime, ele au efecte mai mici, comparativ cu cutremurele de suprafață - cel puțin pentru zona unde produc, cele de suprafață produc pagube foarte mari, după cum s-a întâmplat acum în Turcia.
Cutremurele de adâncime sunt mai puțin periculoase, însă au totuși efecte destul de mari la distanță mare, cum ar fi Bucureștiul, Iașiul”, a explicat Mircea Radulian, directorul ştiinţific al INFP, conform Digi24.
El a catalogat activitatea seismică din România, în acest moment, ca fiind normală: o perioadă de calm seismic.
„România se află de mai mult timp într-o perioadă de activitate moderată și slabă. Se știe că Vrancea are perioade mai calme, care pot să ajungă la câteva zeci de ani, dar sunt și perioadele active, în care apar cutremurele mari.”
Un astfel de cutremur mare „se va produce, cu siguranță”, potrivit cercetătorului, însă nu poate fi prezis momentul.
„Ca să facem prognoze este foarte dificil. Știm cu toții că producerea cutremurelor din Vrancea nu este foarte periodică, nu este regulată. Sunt perioade în care nu sunt cutremure mari, însă cu siguranță în viitor vom avea și cutremure mai mari.
Din date pur statistice, pe o perioadă de câteva secole, în general apar cam două-trei cutremure peste magnitudine 7 pe secol. Deci, dacă ne gândim pur statistic, trebuie să avem în vedere că există această posibilitate”, a subliniat Mircea Radulian, reluând că mișcările seismice nu pot fi prevăzute.
