Cum arată noile legi de funcționare a Justiției?

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 11.05.2018 - 22:22

Odată cucerită reduta numită Tribuna­lul Constituțional, în următorii doi ani, puterea conservatoare de la Varșovia adoptă o serie de legi care redesenează structura sistemului judiciar din Polonia.

SHARE

Legile vizează Curtea Supremă, curțile obișnuite, Consiliul Național pentru Justiție, serviciul de urmărire penală și Școala Națională de Judiciar. Cele mai importante prevederi din legile Justiției sunt:

  • Ministrul Justiției redevine Procuror General, așa cum era înaintea guvernării liberale.
  • Ministrul Justiției primește dreptul de a numi președinții instanțelor inferioare, fără a mai solicita punctul de vedere al judecătorilor. Vârsta de pensionare este redusă la 60 de ani pentru judecătoare și 65 de ani pentru judecători. Decizia prelungirii activității magistraților care au atins vârsta de pensionare aparține exclusiv ministrului Justiției. 
  • Managerii tribunalelor sunt total 
subordonați ministrului Justiției.
  • Tot ministrul Justiției îi numește în mod direct pe judecătorii stagiari, iar Consiliul Național al Magistraturii din Polonia nu poate decât ridica obiecții. 
  •  Judecătorii nu vor mai avea dreptul să aleagă membri în Consiliul Național al Magistraturii. În noua structură, instituția va avea două camere. Dintr-una vor face parte politicieni cu funcții înalte în stat, plus președintele Curții Supreme din Polonia, iar cealaltă va fi formată din judecători, dar numiți de Parlament. Camera politicienilor va avea drept de veto la numirea judecătorilor. 
  • Camera judecătorilor poate anula dreptul de veto doar dacă este susținută de președintele Curții Supreme.
  • Toți judecătorii Curții Supreme și-au încheiat mandatul la intrarea în vigoare a noi legi de organizare a instituției. Noii membri vor fi aleși de noul Consiliu Național al Magistraturii. Vârsta de pensionare a judecătorilor Curții Supreme va fi 
65 de ani. Curtea este instanța care validează alegerile parlamentare și prezidențiale și are dreptul de a emite opinii cu privire la proiectele de lege.

Contra-atacul Bruxelles-ului

Reacția instituțiilor europene în legătură cu modificarea legilor justiției poloneze a fost graduală ca intensitate, dar fermă. 

25 decembrie 2015 - După ce Sejmul controlat de PiS a aprobat legea de reorganizare a Tribunalului Constituțional, vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, le trimite o scrisoare miniștrilor justiției și afacerilor externe ai Poloniei, înainte de Crăciun, în care îi anunță că Executivul UE „se așteaptă ca această lege să nu fie adoptată definitiv sau, cel puțin, să nu intre în vigoare până când toate chestiunile legate de impactul său asupra independenței și funcționării Tribunalului Constituțional nu au fost evaluate în mod corespunzător.“

13 ianuarie 2016 - Comisia Europeană lansează o evaluare oficială a statului de drept, în baza articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene, referitoare la modificările legii Tribunalului Constituțional și ale legii referitoare la mass-media publice. 

11 martie 2016 - Comisia de la Veneția (comisie independentă pe lângă Consiliul Europei ce reunește specialiști independenți în drept), căreia guvernul polonez i-a cerut un aviz în decembrie anul anterior, evaluează amendamentele aduse legii Tribunalului Constituțional și stabilește că acestea îngrădesc eficiența acestei instanțe și subminează democrația, drepturile omului și statul de drept. 

20 decembrie 2017 - După luni de avertismente, Comisia Europeană declanșează procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene, o premieră în istoria UE. Procedura este considerată drept „opţiunea nucleară“ și poate duce la suspendarea dreptului de vot al Varşoviei în Consiliul European, dacă nu renunță la reformele în domeniul justiţiei. În prima fază a procedurii, articolul 7 permite să se constate „existenţa unui risc clar de încălcare gravă“ a statului de drept, cu votul a cel puţin 22 de ţări din UE. Eventualele sancţiuni, cum este și cazul retragerii dreptului de vot, pot fi aplicate într-o fază ulterioară a sancțiunii, dar cu votul unanim al statelor membre (cu excepţia ţării vizate). Ungaria a anunțat deja că nu va vota nicio sancțiune împotriva Poloniei.

20 decembrie 2017 - În aceeași zi, preşedintele polonez Andrzej Duda promulgă două dintre controversatele legi ale reformei justiției, sfidând decizia luată de Bruxelles. 

Relația cu SUA, inflamată de legea Holocaustului

Conservatorii din PiS nu au promovat proiecte de lege controversate doar în domeniul Justiției. Pe 6 februarie 2018, preşedintele polonez Andrzej Duda a promulgat o lege referitoare la Holocaust, contestată inclusiv de SUA, partenerul strategic al Varșoviei, în special în domeniul securității.  Actul normativ incriminează orice persoană care acuză Polonia de complicitate la crimele comise de nazişti în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în lagărele de pe teritoriul polonez. Pedepsele merg până la trei ani de închisoare. Washingtonul a reacționat vehement, trimițând Varşoviei un ultimatum în trei puncte. 

Mass-media publice, o țintă

PiS a luat cu asalt și presa plătită din bani publici. În ianuarie 2016, parlamentarii conservatori au promovat o lege prin care membrii Consiliului Naţional Media sunt numiţi de guvernul PiS. Această structură a primit dreptul legal să numească directorii posturilor publice de radio şi televiziune, lucru care s-a și întâmplat la scurt timp după intrarea în vigoare a legii. Actul normativ a fost criticat de opoziţia poloneză, dar și de Bruxelles. 

O lege anti-avort și mai drastică  

Legea împotriva avortului a revenit recent în dezbaterea societății poloneze, după ce Sejmul a reluat discuția despre interzicerea avortului. Decizia a fost luată la îndemnul Episcopatului Bisericii Romano-Catolice din Polonia. Adoptată în 2016, pe fondul unor proteste de stradă masive, legea actuală este una din cele mai dure din Europa şi din lume. Practic, avortul este permis doar dacă viaţa femeii este pusă în pericol. O sarcină rezultată în urma unui viol este supusă unor investigaţii drastice, iar medicii refuză să iniţieze avorturi în astfel de cazuri.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.