Hotărârea a venit ca răspuns la mai multe cazuri semnalate de Privacy International şi La Quadrature du Net.
Cea mai înaltă autoritate legală din UE a transmis: „În situaţia în care un stat membru se confruntă cu ameninţări serioase privind securitatea naţională care se dovedesc a fi reale sau previzibile, acel stat membru se poate abate de la obligaţia de asigurare a confidenţialităţii datelor legate de comunicaţiile electronice”.
Chiar şi în aceste scenarii de urgenţă, există reguli ce trebuie respectate. „Astfel de interferenţe cu drepturile fundamentale trebuie să fie acompaniate de măsuri de protecţie eficiente şi să fie revizuite de o curte de justiţie sau de o autoritate administrativă independentă”, a explicat CJUE, potrivit news.ro.
Privacy International şi La Quadrature du Net au susţinut că practicile de supraveghere în Marea Britanie, Franţa şi Belgia merg prea departe şi încalcă drepturile fundamentale.
„Decizia de astăzi consolidează statul de drept în UE”, a spus Caroline Wilson Palow, director la Privacy International, într-un comunicat. „În aceste vremuri tulburi, serveşte ca memento că niciun guvern nu ar trebui să fie deasupra legii. Societăţile democrate trebuie să impună limite şi control puterilor de supraveghere ale poliţiei şi serviciilor de informaţii”.
Decizia CJUE este cea mai recentă dintr-un şir de cazuri prin care se încearcă limitarea puterilor guvernelor de a-şi menţine sub observaţie cetăţenii.
În luna iulie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că legile americane privind securitatea naţională nu protejează confidenţialitatea datelor cetăţenilor UE.
CJUE a restricţionat modul în care firmele din SUA pot transmite date ale utilizatorilor europeni statului american.
