luni 16 noiembrie
EUR 5.3494 USD 4.8600
Abonează-te
Newsweek România

Război maritim. Putin a scufundat o navă în Marea Neagră, în apele Bulgariei. Plecase din Tulcea, către Egipt

Data publicării: 16.11.2026 • 20:15 Data actualizării: 16.11.2026 • 20:28
Război maritim. Putin a scufundat o navă în Marea Neagră, în apele Bulgariei. UE i-a eliberat un petrolier -  Foto: Profimedia Images (imagine cu rol ilustrativ)
Război maritim. Putin a scufundat o navă în Marea Neagră, în apele Bulgariei. UE i-a eliberat un petrolier - Foto: Profimedia Images (imagine cu rol ilustrativ)
Marinari de pe Betul 8, salvați de bulgari-  Foto: Profimedia Images
Marinari de pe Betul 8, salvați de bulgari- Foto: Profimedia Images
Flota din umbră a Rusiei, vizată de UE - Foto: Profimedia Images (imagine cu rol ilustrativ)
Flota din umbră a Rusiei, vizată de UE - Foto: Profimedia Images (imagine cu rol ilustrativ)

O altă navă de transport mărfuri în vrac a fost scufundată în zona economică exclusivă a Bulgariei. Deși bulgarii nu spun cine a atacat-o, rușii precizează că au atacat-o cu drone navale. UE a eliberat un petrolier rusesc.

Nava BETUL 8, sub pavilion somalez, a fost lovită de două drone navale. În urma atacului, nava s-a înclinat inițial, apoi s-a răsturnat și, potrivit părții bulgare, s-a scufundat.

Echipajul, format din 12 persoane, a fost salvat de trei nave NATO, care se aflau în apropiere.

Practic, a fost o operațiune a Rusiei în nasul navelor NATO, pentru a demonstra că operațiunea de securizare a Mării Negre nu dă rezultate.

Război maritim. Putin a scufundat o navă în Marea Neagră, în apele Bulgariei. Plecase din Tulcea, către Egipt

O navă de mărfuri sub pavilion somalez s-a scufundat luni în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră, a anunțat Ministerul Transporturilor.

Toți cei 12 membri ai echipajului — opt cetățeni turci și patru cetățeni azeri — au fost salvați în cadrul unei operațiuni la care au participat patru nave: două din Bulgaria, una din România și una din Turcia.

Marinari de pe Betul 8, salvați de bulgari-  Foto: Profimedia Images

Echipajul navei a transmis un semnal de alarmă la ora 09:15, anunțând că nava se scufundă la 40 de mile marine sud-est de Capul Kaliakra. Potrivit ministerului, nava, numită BETUL 8, naviga din portul românesc Tulcea către Egipt, transportând trei tone de grâu în vrac.

Nu există, deocamdată, informații dacă incidentul a fost cauzat de un atac cu dronă — similar cu mai multe atacuri mortale cu drone asupra unor nave comerciale în largul coastelor Bulgariei și României, survenite în ultimele săptămâni și atribuite, de către analiști și lideri politici, războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei.

Săptămâna trecută, drone au lovit alte patru nave în apropierea portului românesc Sulina. Două dintre acestea au luat foc, însă nu au fost raportate victime.

La fel ca în cazurile anterioare, autoritățile bulgare nu aduc acuzații concrete. Cu toate acestea, marinarii au filmat o dronă navală, iar presa occidentală a remarcat deja că aceasta este identică cu cea surprinsă în timpul atacului asupra navei portcontainer CONTSHIP JET.

În ceea ce privește nava BETUL 8, „urmele ucrainene” sunt cât se poate de evidente: înainte de a intra în Marea Neagră dinspre Dunăre, nava a făcut escală la Ismail, pe 16 octombrie 2026, unde a rămas timp de câteva săptămâni. Aceasta era deja complet încărcată în momentul în care s-a îndreptat spre Bosfor.


Pe 13 noiembrie, personal militar al Uniunii Europene a urcat la bordul petrolierului Midag (IMO: 9266841) în Marea Mediterană și a stabilit că nava naviga sub un pavilion fals, a anunțat pe 15 noiembrie Kaja Kallas, șefa diplomației UE. Potrivit lui Kallas, operațiunea a fost desfășurată în cadrul misiunii navale a UE, IRINI, iar nava în cauză este suspectată a face parte din „flota din umbră” a Rusiei. Publicația The Insider a descoperit că petrolierul a încărcat marfă la terminalul petrolier rusesc Kozmino, din ținutul Primorie, în luna mai, fiind ulterior sancționat de Statele Unite pentru transportul de petrol iranian. În ciuda inspecției, navei i s-a permis să-și continue călătoria.

Conform datelor de urmărire a navelor furnizate de Starboard Maritime Intelligence și analizate de The Insider, nava Midag a trecut la sud de Malta la 13 noiembrie — ziua în care a avut loc operațiunea UE — înainte de a se îndrepta spre strâmtoarea dintre Sicilia și Tunisia. 
Datele AIS disponibile au indicat că petrolierul s-a deplasat cu o viteză cuprinsă între 20 și 23,5 kilometri pe oră pe parcursul întregii zile. La ora 13:03 (ora Europei Centrale) pe 15 noiembrie, Midag se afla la nord de Algeria, navigând spre vest cu o viteză de 18,9 kilometri pe oră. Kallas nu a menționat că nava sau echipajul acesteia ar fi fost reținute.

Fotografiile publicate de Kallas arată militari coborând cu frânghii dintr-un elicopter pe puntea petrolierului. O altă imagine surprinde două nave de război în dreptul navei Midag. Kallas a precizat că inspecția a fost efectuată în temeiul articolului 110 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării, care permite abordarea navelor suspectate că operează fără o naționalitate înregistrată.

„UE va continua să perturbe activitatea «flotei din umbră» a Rusiei, atât pe mare, cât și prin mijloace diplomatice”, a scris Kallas. Ea a adăugat că miniștrii de externe ai UE urmau să aprobe, luni, 16 noiembrie, noi sancțiuni împotriva Rusiei, incluzând măsuri care vizează bănci, cumpărători și companii ce sprijină această „flotă din umbră”.

Petrolierul a încărcat petrol rusesc la Kozmino înainte de a fi supus sancțiunilor din partea SUA.

Publicația The Insider a descoperit că nava Midag a acostat în porturile rusești Vostochny și Kozmino, din Ținutul Primorie, în luna mai 2026. La acea vreme, nava purta numele Midas și naviga sub pavilion panamez.

Conform datelor furnizate de Starboard Maritime Intelligence, petrolierul a ajuns în apropiere de Vostochny pe 5 mai, iar a doua zi a acostat la terminalul petrolier Kozmino, unde a rămas timp de aproape 23 de ore. În dimineața zilei de 7 mai, pescajul navei, declarat prin sistemul AIS, a crescut de la 6 metri la 14,7 metri, indicând faptul că aceasta fusese încărcată. Rusia exportă țiței prin Kozmino, acesta ajungând acolo prin sistemul de conducte „Siberia de Est – Oceanul Pacific” (ESPO). Nava a părăsit zona portuară rusească pe 8 mai și s-a îndreptat spre sud.

Pe 19 mai, Departamentul Trezoreriei SUA a impus sancțiuni petrolierului — nu pentru transportul de petrol rusesc, ci pentru transportul de țiței iranian. Potrivit guvernului american, nava era deținută de compania Ocean Marvel Shipping Company Limited, înregistrată în Insulele Marshall, și, începând de la începutul anului 2026, transportase sute de mii de barili de petrol iranian. Compania a fost, de asemenea, inclusă pe lista sancțiunilor SUA.

În luna iulie, petrolierul a fost redenumit Midag. The Insider a descoperit că, începând din iulie 2026, baza de date S&P Global indică faptul că nava arborează în mod fals pavilionul statului Zimbabwe. Proprietarul înregistrat și operatorul petrolierului figurează în prezent ca fiind compania liberiană Xuanyue Shipping & Trading Co. Baza de date nu conține informații despre asigurătorul navei (pentru răspundere civilă și protecție – P&I), care, în mod normal, acoperă răspunderea proprietarului navei.

O analiză a deplasărilor petrolierului a arătat că, în perioada 16 iulie – 22 octombrie, acesta a staționat aproape neîntrerupt în largul coastei sudice a statului Sri Lanka, în apropiere de Galle. Ulterior, nava a traversat Golful Aden și Marea Roșie, îndreptându-se spre Canalul Suez, iar pe 10 noiembrie a părăsit portul egiptean Port Said, intrând în Marea Mediterană. Destinația sa actuală și încărcătura de la bord rămân necunoscute.

Misiunea navală a UE, IRINI, își desfășoară activitatea în Marea Mediterană din anul 2020. Obiectivul său inițial a fost asigurarea respectării embargoului ONU asupra armelor impus Libiei.

De ce forțele europene nu rețin petrolierele
La 9 octombrie 2026, Consiliul UE a prelungit mandatul misiunii IRINI până la sfârșitul lunii martie 2029, adăugând la atribuțiile acesteia măsuri menite să contracareze „flota din umbră” a Rusiei. Potrivit unui raport al misiunii din 9 noiembrie, personalul militar urmează să îndeplinească această sarcină în principal prin monitorizarea navelor, colectarea de informații și verificarea naționalității acestora. Începând din luna mai, personalul IRINI a efectuat șase operațiuni de urcare la bordul unor nave pentru a le verifica pavilionul.

După cum au explicat anterior pentru The Insider experți în drept maritim internațional, în baza normelor internaționale în vigoare, țările europene au o autoritate juridică limitată de a reține și confisca petrolierele care fac parte din „flota din umbră”. Chiar și atunci când o navă poate fi reținută, autoritățile se confruntă cu dileme privind temeiul juridic pentru menținerea reținerii, partea care va suporta costurile de întreținere a navei, precum și soarta încărcăturii și a echipajului acesteia.

Mai multe articole din secțiunea Internațional
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Newsweek România Abonamente

Digital

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Newsweek România
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te
Newsweek România
Newsweek România Ultima oră
Newsweek România
Ultima oră