Ceva e putred în Danemarca! Rusia a aflat pe pielea ei

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 19.04.2019 - 06:19

Danemarca ar putea încurca planurile Rusiei de a construi conducta Nord Stream 2 în timp util, pentru a pune Ucraina în dificultate și a mări dependența energetică a Europei.

SHARE

„Aici nu este vorba doar despre gaze. Este una dintre cele mai importante decizii de politică externă ale Danemarcei de la Războiul Rece încoace“. Analiza lui Hans Mouritzen, expert în politică externă la Institutul  Danez pentru Studii Internaționale, pentru prestigioasa agenție de presă Reuters este infailibilă.

În mod cert, blocarea sau autorizarea construirii Nord Stream 2, conducta ruso-germană de o mare însemnătate geopolitică, este o decizie extrem de dificilă. Blocarea ar transforma Rusia într-un adversar periculos, având în vedere proximitatea geografică. Aprobarea ei ar însemna alterarea relațiilor cu SUA, partenerul din NATO care vrea să blocheze cu orice preț creșterea dependenței energetice a Europei față de Rusia.

Pentru moment, Danemarca a amânat luarea unei decizii.

A respins deja prima rută propusă de Moscova pentru conductă, a respins-o și pe a doua și a cerut Rusiei să înainteze o a treia propunere. A început deja să semene a tergiversare voită. De decizia Danemarcei depinde foarte mult cum vor evolua relațiile internaționale pe termen scurt și mediu.

Ce este Nord Stream 2

Nors Stream 2 este o conductă în lungime de 1.225 km, care ar trebui să fie construită în paralel cu conducta Nord Stream. Capacitatea de transport a ambelor conducte ar fi de 55 de miliarde metri cubi de gaz (2 x 27,5 miliarde de metri cubi anual).

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică. Nord Stream 1 pleacă din Vyborg (Rusia) până în Lubmin/Greifswald (Germania), iar Nord Stream 2 din Ust-Luga, tot până în Lubmin/ Greifswald.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, este unul din cei mai mari avocați ai intereselor economice ale Rusiei lui Vladimir Putin

Nord Stream 2 traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Germaniei și Danemarcei (în prima variantă de traseu). Ea nu interferează cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei, ostile Rusiei.

Costurile de construcție se ridică la 11 miliarde de euro și vor fi acoperite de gigantul rus Gazprom, în proporție de 50%, cealaltă jumătate urmând a fi acoperită de ceilalți acționari ai Nord Stream AG, compania de proiect: OMV – Austria, Royal Dutch Shell – Anglia și Olanda, Engie – Franța, Uniper și Wintershall – Germania.

Acordul de finanțare a fost semnat în aprilie 2017. Până în prezent, patru țări au aprobat construcția conductei, având în vedere faptul că le traversează apele teritoriale sau zonele economice exclusive: Finlanda, Suedia, Germania și Rusia. Singura țară care nu a luat încă o decizie este Danemarca.

A treia rută

Conducta Nord Stream 2 ar urma să traverseze 139 de km prin apele teritoriale ale Danemarcei. Asta pentru că această țară scandinavă deține o insulă în largul Mării Baltice, la nord de Polonia. Insula Bornholm.

În data de 28 martie 2019, Agenția Daneză pentru Energie a solicitat o evaluare de mediu pentru un al treilea traseu pentru gazoductul Nord Stream 2, o decizie care, mai mult ca sigur, va întârzia proiectul. Cele două cereri precedente sunt, de o bună bucată de vreme, în evaluarea autorităților daneze.

Această a treia rută va traversa zona economică exclusivă a Danemarcei, la sud de insula Bornholm. „Este o zonă care a devenit disponibilă după încheierea negocierilor de demarcare cu Polonia“, a declarat purtătorul de cuvânt al Agenției Daneze pentru Energie, Ture Falbe-Hansen, citat de Reuters.

El a punctat că noua rută trebuie evaluată de către Danemarca și statele vecine. „Va dura câteva luni, dar nu este posibil să spun cât va dura“, a spus el. În mod cert, construcția conductei va trena semnificativ, deoarece va fi nevoie de o nouă dezbatere în baza Convenției de la Espoo, unde „părțile afectate“ din proximitatea traseului pot acuza impactul transfrontalier. Convenția de la Espoo este o organizație internațională care evaluază impactul asupra mediului al unor proiecte transfrontaliere. Convenția a fost adoptată la 25 februarie 1991 și a intrat în vigoare la 10 septembrie 1997.

Nefinalizarea conductei până la sfârșitul lui 2019 este în avantajul Ucrainei, care va încasa taxe de tranzit

Jens Mueller, purtătorul de cuvânt al Nord Stream 2, a precizat că organizația sa va evalua solicitarea Agenției Daneze pentru Energie, fără a preciza dacă demersul acesteia va întârzia sau nu proiectul.

„Lupta împotriva deciziei daneze ar lua ani întregi“, le-a scris, însă, șeful consorțiului Nord Stream 2, Matthias Warnig, acționarilor companiei de proiect, potrivit Politico.

Despre celelalte două solicitări ale Rusiei, Ture Falbe-Hansen a precizat că „sunt încă în stadiu de analiză și nu există o dată fermă pentru luarea unei decizii“.

Prima solicitare vizează aprobarea unei rute a conductei care traversează apele teritoriale ale Danemarcei, din proximitatea coastei insulei Bornholm. Ea a fost depusă în aprilie 2017.

În ianuarie 2018, Parlamentul de la Copenhaga a adoptat o modificare legislativă care prevede că construirea conductei trebuie avizată și de Ministerul de Externe, nu doar de cel al Economiei.  Diplomația daneză a fost chemată să analizeze implicațiile Nord Stream 2 asupra securității naționale și de apărare.

Din acest motiv, în august 2018, Nord Stream 2 a propus un traseu alternativ, conducta urmând să traverseze zona economică exclusivă a Danemarcei, nu și apele teritoriale, deci nu mai este nevoie de avizul Externelor. A doua rută este evaluată de Agenția Daneză pentru Energie doar în ceea ce privește respectarea criteriilor de mediu și de siguranță.

În august anul trecut, Falbe-Hansen a precizat că, de obicei, durează aproximativ 12 luni pentru a procesa o cerere de autorizare, în funcție de complexitatea sa, de rezultatele evaluării impactului asupra mediului în Danemarca și de impactul potențial transfrontalier în țările afectate.

Astfel, Nord Stream 2 va trebui să aștepte până în luna august a acestui an pentru o decizie privind ruta alternativă. Atâta doar că nu există un termen legal pentru luarea unei astfel de decizii, iar solicitarea de avansare a unei a treia rute este un semn clar că decizia de aprobare este încă departe. „În acest caz, ne grăbim foarte încet“, a spus o sursă guvernamentală.

Ruta alternativă

Consorțiul Nord Stream 2 ia în calcul un traseu alternativ la nord de insula daneză Bornholm, care nu traversează nici apele teritoriale, nici Zona Economică Exclusivă a Danemarcei.

Asta înseamnă costuri suplimentare (cu cel puțin 5% mai mult, potrivit contractorului Allseas) și o perioadă mai lungă de implementare a proiectului.

„Trebuie să ne facem planuri pentru această posibilitate“, a declarat directorul financiar al consorțiului, Paul Corcoran, citat de Reuters. Potrivit unor surse citate de Reuters, reorientarea conductei nu va fi atât de simplă după cum estimează compania de proiect.

„Compania Nord Stream 2 consideră posibilitatea schimbării rutei drept periculoasă din punct de vedere economic“, a precizat pentru Reuters un înalt oficial european, care a estimat și costul rerutării. „Am fost șocat să văd cât de mare este“, a precizat sursa citată.

Ruta ucraineană

Din acest motiv, Gazprom și partenerii săi comerciali nu vor putea finaliza Nord Stream până la sfârșitul anului 2019, când expiră contractul de tranzit al Rusiei cu Ucraina. Astfel, Rusia ar putea fi nevoită să folosească în continuare ruta ucraineană, pentru a-și îndeplini obligațiile contractuale de furnizare de gaze către clienții europeni.

Problema este că Moscova va trebui să negocieze cu Kievul, cu care se află în conflict armat de ani buni, noi condiții de tranzit pentru anul 2020, iar Ucraina insistă ca aceste condiții să fie în conformitate cu noile regulile ale UE. Reguli care reduc dependența Europei de gazul rusesc și favorizează energia alternativă.

În plus, interesul Rusiei este să pedepsească economic Ucraina, țară care încasează taxe de tranzit, pentru că gazul rusesc îi traversează teritoriul. Potrivit Ukrtransgaz, operator ucrainian de transport de gaze naturale, după operaționalizarea Nord Stream 2, Ucraina va pierde venituri de până la 720 milioane dolari pe an, în condițiile în care Gazprom a anunțat deja că va transfera 20 de miliarde metri cubi de gaze naturale, transportate prin Ucraina, către Nord Stream.

„Faptul că planurile concernului ruso-austriaco-german de a termina gazoductul până la finalul acestui an au fost întârziate va avea efecte politice majore și va complica negocierile dintre Rusia, Ucraina și Comisia
Europeană privind tranzitul de gaze prin Ucraina. În joc este eventuala prelungire a acordului de tranzit cu Ucraina pentru transportul gazelor rusești către piața vest-europeană. Acordul expiră anul acesta. Rusia nu vrea să prelungească acordul, iar Ucraina ar putea fi lipsită de încasări substanțiale“, a rezumat situația publicația Politico.

Duel SUA-Germania la München

În februarie a.c., cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a folosit tribuna Conferinței de securitate de la Munchen pentru a pleda cauza relațiilor economice dintre UE și Rusia, despre care a vorbit ca despre un „stat partener“. „Geostrategic, Europa nu poate avea un interes în ruperea relaţiilor cu Rusia“, a spus ea.

„Dacă în timpul Războiului Rece am importat cantităţi mari de petrol din Rusia, nu ştiu de ce ar trebui să fie mai rău acum. Rusia rămâne un partener(…) Vrem să facem Rusia dependentă doar de China? Acesta este interesul nostru european? Nu cred“, a punctat Merkel. Despre Nord Stream 2, cancelarul german a punctat: „O moleculă de gaz rusesc rămâne o moleculă de gas rusesc, fie că este transportat via Ucraina sau via Marea Baltică“.

Cel care i-a dat replica în conferință a fost vicepreședintele SUA, Mike Pence. „Nu putem asigura securitatea aliaților noștri în Occident în timp ce ei sunt dependenți de Est“, a spus Pence.

O nouă rută prin nordul insulei Bornholm ar însemna creșterea costurilor Nord Stream 2 cu 5%

Ca să nu mai vorbim că, la summitul NATO din 2018, tensiunile dintre Donald Trump și Angela Merkel au izbucnit la scenă deschisă. Anterior, președintele american acuzase Germania că este „este prizoniera Rusiei“, în contextul înțelegerii Nord Stream 2.

Revenind: de la München, Pence a plecat la Varșovia, unde a dat asigurări că SUA vor face tot ce le stă în putere pentru a opri construcţia gazoductului Nord Stream 2. Vizita oficialului american în Polonia nu a fost întâmplătoare, având în vedere că această țară a încercat să oprească proiectul Nord Stream 2 în cadrul negocierilor privind noua directivă europeană a gazelor.

Țările-membre au ajuns la un compromis, negociat sub președinția română a Consiliului UE. Acordul preliminar la care au ajuns cei 27 întărește regulile europene, nu blochează proiectul ruso-german, dar obligă țările terțe să respecte legislația UE.

În opoziție cu Angela Merkel, germanul Manfred Weber, candidat PPE la șefia Comisiei Europene, a declarat: „Sunt de părere că trebuie oprit proiectul Nord Stream 2. În astfel de vremuri în care negocierile cu Rusia sunt atât de complicate, nu ar trebui să facem astfel de proiecte. Până la urmă, este un proiect politic, nu unul economic și trebuie să ne asigurăm că acesta nu va fi pus în practică“, a spus Weber, într-un interviu acordat pentru Deutsche Welle la finalul Summitului PPE de la București.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.