Potrivit unui înalt responsabil, Bruxellesul are pe masă mai multe variante pentru o soluţie care „să reproducă efectele pachetului actual” şi care să funcţioneze ca „punte” până când cele 27 de state membre vor ajunge la un acord unanim asupra cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 şi a fondului de redresare.
„Suntem siguri că aceste soluţii pot fi găsite şi pot fi aplicate rapid”, a spus responsabilul european, adăugând însă că Bruxellesul încă nu s-a hotărât asupra unei opţiuni concrete şi „scenariul de bază” rămâne rezolvarea blocajului împreună cu toate statele membre.
După ce la reuniunea ambasadorilor statelor UE din 16 noiembrie a fost adoptat un mecanism ce condiţionează accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, Polonia şi Ungaria au blocat prin veto bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi planul „Next Generation” care constă într-un un fond de redresare de 750 de miliarde de euro.
Guvernele de la Varşovia şi Budapesta văd în acest mecanism un instrument politic arbitrar şi abuziv prin care să fie sancţionate ţările care promovează politici neagreate la Bruxelles. Ungaria se teme în special că va fi sancţionată pentru măsurile ei împotriva migraţiei şi pentru chestiunile ce ţin de identitatea de gen, precum înscrierea definiţiei familiei tradiţionale în Constituţie propusă recent de guvernul de la Budapesta, în timp ce Polonia se află în conflict cu instituţiile europene pe tema reformelor judiciare şi a drepturilor persoanelor LGBT.
Una dintre opţiunile analizate acum de Comisia Europeană pentru a ocoli veto-ul acestor două ţări faţă de planul „Next Generation” este iniţierea unei „cooperări consolidate”, un mecanism prevăzut în tratate şi care permite unui grup de cel puţin nouă state membre să lanseze o iniţiativă la care nu doresc să participe şi celelalte state membre.
O altă idee ar fi ca statele membre care doresc să participe la fondul de redresare să ofere garanţiile financiare necesare pentru ca Executivul comunitar să poată emite datoria comună cu care se va finanţa acest fond, astfel încât să nu mai fie nevoie de decizia privind resursele proprii (care cuprinde sursele de finanţare ale mecanismului), blocarea acestei decizii fiind modalitatea prin care Polonia şi Ungaria au opus acel veto.
O a treia variantă ar presupune un acord interguvernamental între statele interesate, dar Bruxellesul consideră că această opţiune este mai puţin atractivă, întrucât ar necesita mai mult timp şi, în plus, atragerea de împrumuturi de pe pieţe prin această schemă ar creşte gradul de îndatorare al statelor membre.
